Top 10 obiective turistice de vazut in Judetul Iasi

"Pe langa plopii fara sot, 
Adesea, am trecut;
Ma cunosteau vecini toti-
Tu nu -ai cunoascut."

                Mihai Eminescu

Judetul Iasi este un judet cu foarte multe obiective de vazut! Foarte multe locasuri de cult, multe case memoriale, Palatul Culturii, proaspat renovat, Parcul Copou pe unde se plimba adesea Eminescu, Bojdeuca lui Creanga si manastirea unde a fost diacon. Toate acestea ar trebui sa le vizitam, ca sa putem vedea o parte din istoria noastra. Sa mai amintim si de statuia lui Stefan cel Mare si Sfant ? Nu cred ca mai este cazul. Haideti sa pornim in aceasta frumoasa incursiune, prin locurile acestea minunate si sa vedem cele zece obiective turistice ce nu trebuie nicicum ratate.

    Pe primul loc, nu putea sa fie altceva decat Palatul Culturii din Iasi. Construit intre anii 1906-1925, pe locul fostului palat domnesc medieval, este cea mai emblematica, cladire din oras. Caldirea, impreuna cu ruinele curtii domnesti sunt inscrise in lista documentelor istorice din Romania. Initial cladirea a fost Palatul Administrativ si de Justitie, dar din anul 1955 a devenit un edificiu cultural. 

Acum in palat isi au sediul mai multe muzee, precum Muzeul National Moldova, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii - "Stefan Procopiu" si tot aici isi are sediul Biblioteca Judeteana "Gheorghe Asachi". Palatul este construit in stil neogotic, dupa planurile arhitectului Ion D. Berindey. Constructia a durat doua decenii, deoarece lucrarile au fost intrerupte in timpul Primului Razboi Momdial. 

A fost inaugurat in anul 1926 de catre Regele Ferdinand al Romaniei. Pe fatada turnului central al Palatului, avem un ceas cu trei cadrane, pe cate o latura a turnului. Avand diametrul de 3.25 metri, cadranele sunt decorate cu vitralii ce reprezinta cele 12 zodii. Ceasul are un sistem de clopote, copie a ceasurilor din Evul Mediu. Cele 8 clopote, reproduc la fiecare ora Hora Unirii. Initial Palatul trebuia sa aiba 365 de camere, dar pana la urma au fost construite 298 de incaperi, pe o suprafata de 36.000 mp. In fata intrarii principale, in micul parculet, troneaza statuia ecvestra a conducatorului Moldovei, Stefan cel Mare.

     Cum stim cu totii ce se intampla in Iasi in data de 14 octombrie, trebuie sa mergem sa vedem si Manastirea Trei Ierarhi, care adapostea moastele Sfintei Parasceva. Situata in centrul orasului pe Bulevardul Stefan cel Mare, biserica este ridicata de Vasile Lupu, intre anii 1637-1639, in stil bizantin. Asa cum ne spune si o inscriptie de pe fatada sudica, a Mitropolitului Varlaam, din anul 1639  : "am ridicat aceasta ctitorie in numele celor trei sfiinti : Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur", biserica are hramul celor trei ierarhi. 

Biserica respecta in linii mari stilul bisericilor moldovenesti din secolul al XVI-lea, dar este decorata in frumosul stil bizantin. In anul 1641 au fost aduse in biserica moastele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia si sinodul de la Constantinopol, in semn de recunostinta pentru donatiile facute de Vasile Lupu. Racla cu mostele sfintei, a fost transportata pe Marea Neagra si pe Dunare pana la Galati, insotita de trei mitropoliti. La Galati au fost asteptate de Mitropolitul Varlaam, Vasile Voda Lupu, episcopii de Husi si Roman si de multi clerici si credionciosi. Dupa construire si sfintirea Catedralei Mitropolitane, in anul 1887,  mostele au fost stramutate aici.

 

     Daca am ajuns pana aici, trebuie sa mergem si la Catedrala Mitropolitana din Iasi, ce se afla in apropiere. Biserica cu hramul Sfanta Parascheva, Intampinarea Domnului si Sfantul Mucenic Gheorghe, este biserica catedrala a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei si este foarte aproape de Biserica Trei Ierarhi. Domnitorul Mihail Sturza si Mitropolitul Veniamin Costache au venit prima oara cu ideea infiintari unei biserici monumentale in Iasi. Mihail Sturza este de altfel si finantatorul principal al catedralei.

Actul de nastere al catedralei a fost semnat de Ionita Sandu Sturdza, la 8 august 1826.  Pictura interioara a catedralei este facuta de pictorul Gheorghe Tatttarescu. Pe data de 23 aprilie 1887, a avut loc sfintirea catedralei in prezenta Regelui Carol I al Reginei Elisabeta. Acesta a constituit un eveniment national pentru acea vreme. 

La intrarea in biserica, in partea dreapta a pridvorului, se afla o pisanie pe care este inscriptionat urmatorul text : "Terminatu-s-a intreaga lucrare in anul mantuirii 1886, al domniei noastre, al douazeci-si-saselea, al regatului meu al saselea, impodobindu-se si inzestrandu-se cu vase sfinte, candele de argint, policadre, odoare si vesminte pretioase, precum si cu cele 10 ferestre cu maiestrie impodobite si inchinate de noi cu un prinos al ravnei nostre pentru Inaltarea sfintei Biserici Ortodoxe, intru pomenirea mea, a iubitei mele sotii Elisabeta si a urmasilor nostri...". In biserica se afla din anul 1889 racla cu mostele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

     In capatul Bulevardului Stefan cel Mare si Sfant, in fata Palatului Culturii, langa Biserica Sfantul Neculai Domnesc, avem Casa Dosoftei sau Casa cu Arcade. Cladirea construita in secolul al XVIII-lea, gazduieste sectia de literatura veche a Muzeului Literaturii Romane din Iasi. Casa a fost construita in anul 1677 si a fost Casa tiparnita a Mitropolitului Dosoftei. Initial casa a facut parte din incinta Bisericii Sfantul Neculai Domnesc, biserica construita de Stefan cel Mare intre 1491-1492.

Casa este o fosta resedinta a Mitropolitului Dosoftei Barila si aici a functionat intre anii 1679-1686, prima tiparnita din Moldova, deschisa de acelasi mitropolit. Aici au fost tiparite mai multe carti importante. Casa este construita din piatra, are forma cubica si un pridvor cu arcade sustinute de stalpi de piatra. 

Acum in muzeu se gasesc exponate unicat. Putem admira aici manuscrise si carti vechi, o copie a unui pateric din anii 1350-1380, un Liturghier tiparit de Macarie, care este considerat prima tiparitura de pe teritoriul romanesc din anul 1508, Biblia de la Bucuresti, tiparita de Serban Cantacuzino in anul 1688, un Honograf ce a apartinut lui Eminescu precum si cele mai vechi copii ale letopisetelor lui Grigore Ureche si Miron Costin. 

Tot in muzeu mai putem vedea si o colectie de icoane din secolele XVI-XVIII si o macheta de tiparnita ce a apartinut Mitropolitului Dosoftei. In 1975 in cinstea mitropolitului, primul carturar care a promovat tiparirea de carti in limba romana, s-a dezvelit o statuie de bronz, opera sculptorului iesean Iftimie Barleanu, ce este amplasata in partea laterala dreapta a casei. Statuia este inclusa in lista monumentelor istorice din judet, din anul 2015. Mitropolitul Dosoftei Barila, a fost canonizat de catre Biserica Ortodoxa Romana si are ca zi de praznuire, data de 13 decembrie.

     Tot pe strada Stefan cel Mare si Sfant, la numarul 11 se afla si Palatul Roznovanu, unde acum isi are sediul Primaria Iasului. Palatul este construit intre deceniile 7-10 ale secolului al XVIII-lea si este renovat intre anii 1830-1833, de arhitectul Gustav Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Mitropolitana. Palatul este construit in stilul neoclasic cu elemente ornamentale electico-baroce. Cladirea a fost resedinta familiei Rosetti-Roznovanu, cea mai influenta familie de pe scena politica moldava. In anul 1891, palatul a fost vandut statului.

Fiind una dintre cele mai importante case ale Iasului, in anul 1788 in palat se stabileste generalul rus Romanov si mai apoi toata diplomatia rusa. In anul 1858 s-a stabilit aici fostul domnitor Mihail Sturdza, dupa 10 ani de exil. In deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea in palat mai locuiesc figuri importante ale Romaniei cum ar fi Regele Carol I, celebra soprana Hariclea Darclée sau Natalia Kescu, Regina Serbiei din anul 1882. In Primul Razboi Mondial, cladirea gazduieste sediile Ministerelor, refugiate de la Bucuresti. In incaperea Primarului Iasului, Mihai Chirica, isi avea biroul Regele Ferdinand I, iar in sala de sedinte al Consiliului Local, in anul 1918 a avut loc sedinta Consiliului de Razboi al Romaniei. Din 1944 pana in anul 1970, cand devine sediul primariei, palatul a fost Comitetul Orasenesc al Partidului Comunist Roman. Palatul se poate vizita cu o cerere facuta la primarie.

     Nu departe de centru Iasului, trebuie sa vizitam Manastirea Golia, manastirea unde Ion Creanga a fost diacon. Manastirea este denumita dupa logofatul Ioan Golia, primul ctitor al ei. Manastirea are hramul Inaltarea Domnului si este un important centru cultural, adapostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Este construita ca o fostareata medievala cu ziduri de aparare, ce ajung pana la 9 metri inaltime si o grosime de 1 metru. 

Zidurile sunt prevazute in colturi cu turle ridicate in anul 1667 si un turn clopotnita, ce a fost refacut in anul 1900. Zidurile au si un brau de sprijin in interior, pe care candva se patrula. Actuala biserica este ridicata de Vasile Lupu si este refacuta intre anii 1650-1653 si terminata in anul 1660 de catre fiul sau Stefanita. Biserica ce se deosebeste in totalitate de stilul bisericilor moldovenesti si este o imbinare a stilurilor baroc si bizantin. Lungimea biserici este de 30 de metri si latimea de 13 metri. Inaltimea este si ea impresionanta, de 30 de metri. In interiorul manastirii se afla si o casa ce dateaza din secolul al XVIII-lea in care a locuit Ion Creanga in timpul cand a fost diacon al manastirii.  Aproape de turnul clopotnitei se afla si o cismea ce dateaza din vremea lui Alexandru Moruzzi.

     Daca suntem in Iasi, nu putem sa nu facem o plimbare prin Parcul Copou. Cel mai vechi parc al Iasului este situat in Dealul Copoului. Zona dealului Copoului este o zona de recreere pentru boierii si negustorii din Iasi inca din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Sunt marturii istorice ca pe aici s-au plimbat domnitori precum Nicolae Mavrocordat, Mihai Racovita, sau Grigore Ghica. Domnitorul Matei Ghica, a ridicat un foisor in anul 1752. In secolul al XIX-lea, Iasul era plin de gradini superbe, pe unde se plimbau toti locuitorii orasului.

Tot atunci, drumul ce duce spre Dealul Copoului era numit "Podul Verde".  Hotararea pentru a se infiinta o gradina publica in Copou este luata de Mihail Sturdza, ca Domn al Moldovei. La 23 aprilie 1835, dupa discutiile dintre municipalitate si Biserica Catolica, aceasta din urma a donat Eforiei Iasi un teren de 11.700 mp., pentru a infiinta o gradina publica, "in capatul largimii din sus dinspre Copou". Pentru ca acest teren era prea mic si profitand de faptul ca terenurile din jur nu erau imprejmuite, administratia a intocmit planurile gradinii si a inceput imprejuirea terenurilor din jur. Aceste terenuri apartineau unor persoane precum Ralu Morutzi, Vasile Anghel, V. Iamandi si Toma Bantas. Dupa un proces inceput in 1845, municipalitatea cumpara intr-un final terenurile. Ulterior Ralu Morutzi, mai vinde municipalitatii, in anul 1849, un teren de 45.500 mp. Trei ani mai tarziu se mai preia o parcela de 18.59 ha., de la Manastirea Trei Ierarhi. In anul 1852, suprafata totala a terenului era de 19 ha. 

Cel mai important obiectiv al parcului este Obeliscul cu lei, cunoscut la inceputul secolului XX, ca "Monumentul Regulamentului Organic". Este amplasat in centrul gradinii, langa Teiul lui Eminescu. A fost construit intre anii 1834-1841, dupa planurile lui Gheorghe Asachi si a fost dedicat noului domnitor Mihail Sturza. In 2013 au fost amplasate in parc, busturile lui Ciprian Porumbescu, Nicolae Gane si Barbu Stefanescu Delavrancea.

     Dar pentru ca la Iasi s-a savarsit Mica Unire, trebuia sa avem aici si un Muzeu al Unirii. Cladirea muzeului este un importand edificiu de arhitectura, construit in stil neoclasic, intre anii 1800-1806. Casa Catargiu a fost proprietatea mai multor familii boieresti precum logofatul Costache Catargiu, hatmanul Constantinica Palade, sau spatarul Mihalache Cantacuzino-Pascanu. Intre 1859-1862 a fost resedinta primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. 

Intre 1916-1919 devine resedinta Regelui Ferdinand. Acum in Muzeu putem vedea scene de istorie reprezentand Revolutia de la 1848 si a Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca din 1859. Mai putem admira obiecte care au apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceaniu sau Vasile Alecsandri. Muzeul este deschis publicului larg din anul 1959 cu ocazia centenarului Micii Uniri din 1859.

     Tot in Iasi este si casa unde intre anii 1872-1889, a locuit marele povestitor Ion Creanga. Bojdeuca lui Creanga se afla in cartierul Ticau din Iasi. Casa a carui prag a fost trecut si de catre bunul sau prieten Mihai Eminescu, a fost declarata muzeu inca din 15 aprilie 1918. Casa cu doua camere si un antreu a fost restaurata in anii 1942 si 1985. Este stiut faptul ca in aceasta casa Ion Creanga a avut nici mai mult nici mai putin decat 30 de pisici si toate aveau cate un nume al unei persoane din viata reala.

Creanga, nascut in Humulesti, avea in satul sau natal o matusa zgarcita cu numele de Marioara. Bineinteles ca pe una dintre pisicile lui o chema Marioara.

     Ca in orice oras care se respecta, exista si o Gradina Botanica. Gradina "Anastasie Fatu", nu este una oarecare, este cea mai veche gradina botanica din Romania. Prima gradina infiintata aici de catre Anastasie Fatu, in anul 1856, a existat pana la moartea creatorului ei in anul 1886, cand terenul a fost vandut. A doua gradina botanica a fost infiintata in apropiere in anul 1873 de catre Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi. 

Organizarea gradinii a revenit lui Dimitrie Branza si o mare parte din plante, care se mai pot admira si astazi, au fost donate de Anastasie Fatu. In anul 1921, profesorul Alexandru Popovici, infiinteaza o noua gradina botanica in spatele Universitatii Al. I. Cuza. Aceasta gradina se pastreaza timp de 40 de ani, pana in anul 1963 cand se hotaraste mutarea ei pe locul actualei gradini botanice. Acum gradina botanica are peste 100 de ha si este una dintre cele mai mari gradini botanice din Europa. 

Gradina are si un complex de sere, fiecare reprezentand cate o zona de pe glob : Plante tropicale, plante mediteraneene, plante subtropicale (colectia de cactusi), flori ornamentale, reprezentata printr-o impresionanta colectie de 469 de soiuri de crizanteme si 36 de soiuri de azalee. Rozariul gradinii contine peste 600 de specii de trandafiri, pe o suprafata de 1.7 ha. Gradina este foarte frumoasa si merita sa petreceti cateva ore pe aleile ei.