Top 10 obiective turistice de vazut in Judetul Valcea

"O zi in care na-i ras e o zi pierduta."

                       Dem Radulescu

Judetul Valcea, este judetul spiritual al Romaniei. Este judetul in care avem foarte multe manastiri pe mp. Dar este si judetul unde avem mai multe statiuni balneoclimaterice, cu izvoare minerale sulfuroase, ioduroase sau bromurate. Avem aici statiunea Olanesti, Govora, Calimanesti, Caciulata. Dar in judet avem si Orasul Horezu, unde este cel mai mare centru de olarit din tara. Ramnicu Valcea este orasul resedinta de judet, unde s-a nascut celebrul actor Dem Radulescu, "Bibanu". Judetul se invecineaza cu judetele : Arges, Sibiu, Alba, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt. Daar sa luam la pas judetul si sa ii descoperim frumusetea.

     Ne oprim prima oara pe Valea Oltului, la Manastirea Cozia. Complexul monahal, ctitorit de Mircea cel Batran, este situat in Calimanesti, chiar pe malul Raului Olt. Manastirea Cozia a constituit de-alungul timpului un puternic focar de cultura romaneasca. Prin hrisoavele domnesti din, 1415, 1419, 1436 si 1448 se atesteaza ca aici a functionat o scoala manastireasca inca din 1415. Primul dascal a fost parintele Sofronie, staretul manastirii. In anul 1696, Mardarie Cozianu, a alcatuit Lexiconul slavo-roman, necesar scoli.

Manastirea a fost construita, conform legendei, in apropierea altei manastiri,  construite de Negru Voda. Biserica manastirii este construita intre anii 1387-1381 si are hramul Sfanta Treime. A fost sfiintita in anul 1388 asa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Batran in care se spune: "...a binevoit domnia mea sa ridic din temelie o manastire la locul numit Calimanesti pe Olt, care a fost inainte satul boierului domniei mele Nan Udoba," De-alungul timpului manastirea a fost renovata de mai multe ori, de catre Neagoe Basarab, Radu Paisie si Constantin Brancoveanu. Tot Neagoe Basarab a construit si fantana din dreapta bisericii, ce poarta numele domnitorului.

Manastirea are si o frumoasa terasa in spatele bisericii, de unde se poate admira Raul Olt, in toata splendoarea lui. Se mai poate vizita un mic muzeu de icoane vechi si fosta bucatarie a manastirii. La manastire a slujit preotul Radu Sapca, un participant de seama la revolutia burgheza de la 1848, din Tara Romaneasca. Preotul este numit curator civil, in anul 1864, de catre A.I. Cuza. S-a remarcat prin discursul din 24 ianuarie 1866, cu prilejul Micii Unirii. Intre anii 1879-1893, manastirea este transformata in puscarie, ceea ce l-a facut pe Mihai Eminescu, sa scrie un articol virulent in ziarul Timpul in 1882. Ulterior manastirea a fost transformata in spital. In timpul primului Razboi Mondial, a devenit grajd pentru cai. In biserica mare este mormantul marelui domnitor Mircea cel Batran si mormintele familiei domnitorului Mihai Viteazu. La sfarsitul anilor '90, in 1999, cand a avut loc cea de-a cincea mineriada, aici a avut loc Pacea de la Cozia.

Aflat in fata unui conflict fara precedent, Primul Ministru, de la acea vreme, Radu Vasile, accepta dialogul cu minerii. Acest dialog este stabilit la Manastirea Cozia, in data de 22 ianuarie. Pentru aceasta mineriada, liderul minerilor de atunci Miron Cosma, a fost condamnat la 10 ani de inchisoare, in 2005.

     Nu departe de manastire, doar ce trecem Oltul, se afla o alta manastire frumoasa, Manastirea Turnu. Numele manastirii vine de la un turn construit pe stanca numita, "piscul lui Teofil", turn construit de legiunile romane, Castrul Arutela in secolul al II-lea. In secolele XV-XVI, niste calugari ai manastirii Cozia s-a retras aici, traind intr-o saracie deplina, adapostiti in colib, case de lemn sau chiar chilii sapate in stanca. Pentru ca erau deja prea multi, in secolul al XVI-lea se ridica aici o biserica de lemn cu hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului. In anul 1676, cand este numit egumenul Varlaam, de la Manastirea Cozia, ca episcop al Ramnicului si mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti, se ridica aici o biserica de piatra si caramida in locul celei de lemn sub care s-a asezat moastele Sfintilor Daniil si Misail.

Din acel an devine o asezare monahala statornica. In anul 1961, manastirea este desfintata si transformata in casa de odihna, pentru personalul episcopiei Ramnicului si Argesului. In anul 1975, revine la statulul de schit in subordinea Manastirii Cozia. Datorita demersurilor facute de ieromonarhul Teoctist Dobrin, in anul 1988, asezamantul revine la statutul de manastire. Constructia bisericii este putin mai altfel fata de o biserica normala, avand in vedere ca sunt de fapt doua biserici, una la parter cu hramul Izvorul Tamaduirii si una la etaj. Chiar daca este o manastire de calugari, si aici sunt foarte multe flori si inca mai putem vizita chiliile sapate in stanca, in care au trait primii calugari. Manastirea are si un mic iaz, ce se poate admira de pe terasa bisericii de sus. Se mai poate admira si biserica veche de piatra ridicata in 1676.

     Mergem acum in statiunea Baile Olanesti, una dintre cele mai frumoase statiuni balneoclimaterice din tara. Statiunea a mai fost numita si Izvoarele de aur, datorita calitatii apei acestor izvoare.   O data ce ajungeti pe centura orasului intrati spre centru treceti podul peste Olt, ultima oara era in constructie dar poate s-a reparat si o tineti drept pe langa mall-ul din oras, inca 30 de km, pana in Baile Olanesti. Primavara este mai putin aglomerat si puteti sa va plimbati in liniste peste tot.

Prin statiune trece Raul Olanesti care formeaza doua frumoase cascade chiar in centrul orasului si una in amonte spre izvoarele termale. De curand aceste izvoare termale de aici nu mai sunt pentru oricine deoarece s-a instalat la fiecare izvor un sistem cu cartela magnetica si nu poti lua apa decat cu o recomandare de la medic si cu cartele care se iau tot de acolo, cred.  Cei ce vin aici la tratament cu siguranta au acces la apele termale dar cei ce vin doar in trecere sau pentru cateva zile nu au cum sa consume apa de izvor.

Dar ca o compensatie exista aici trei bazine cu apa calda si sulfuroasa, doua acoperite si una in aer liber, la care are acces oricine, si biletul de intrare este destul de ieftin in jur de 10 ron pentru toata ziua. Foarte multe tarabe cu produse naturale, de la miere si toate preparatele din miere la ceaiuri, siropuri si tot felul de plante tamaduitoare si cosmetice naturale. In Olanesti sunt cateva restaurante unde se mananca foarte bine si ieftin unele amplasate foarte bine, astfel ca au si o panorama foarte frumoasa.

Dar cum va spuneam de aici se pot face cateva trasee frumoase prin padurile din zona, trasee ce urca destul de mult prin padure chiar daca par niste dealuri de jur imprejur. Unul din trasee incepe din spatele unui grup de izvoare nu departe de centrul statiunii si urca pana in doua sate Tisa si Gurguiata, sate care par uitate de lume dar cu niste privelisti impresionante si se continua pana la Schitul Bradul. Un alt traseu ce se poate face de data asta si cu masina si pe jos , deoarece incepe din drumul judetean ce leaga Rm Valcea de Olanesti si care merge spre schitul Iezer si de aici pe jos spre pestera Sf. Antonie. 

Acest traseu nu ar trebui ratat deoarece nu este foarte greu, dar o data ajunsi in poienita unde se afla pestera, unde a trait sfantul si unde este o bisericuta si o fantana, o sa ne simtim ca intr-un basm foarte frumos. Traseul nu este foarte greu si il poate face oricine deoarece dureaza doar 15 minute. Drumul duce de la Iezer la schitul Pahomie si mai departe la schitul Patrunsa, dar pentru a ajunge la Patrunsa trebuie sa va luati o marje destul de mare de timp, deoarece traseul este de aproximativ 9 ore

In statiune se afla si un monument de o inestimabila valoare culturala, este vorba despre biserica lui Horea din Albac. Biserica din lemn, tipica motilor, a fost ridicata in anul 1752 in Albac in satul natal a lui Horea. Biserica este prima biserica de lemn din ardeal salvata ca monument istoric in Romania. Ea a fost adusa in anul 1907 din Imperiul Austro-Ungar in Regatul Romaniei, la conacul familiei Bratianu din Florica. Biserica are hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril.

     Nu departe de Ramnicu Valcea spre Targu Jiu, mai avem o frumoasa statiune balneo climaterica, Statiunea Govora. Cu o suta de ani in urma, statiunea Baile Govora era statiunea cu cel mai curat aer din Europa, iar oamenii veneau aici sa isi trateze afectiunile respiratorii, boli de piele si reumatism. In anul 1881, apar pentru prima oara atestari despre izvoarele cu miros de pacura si petrol din statiune. Generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu, descopera ca aici exista ape tamaduitoare care vindeca ranile soldatilor din Razboiul de Independenta. 120 de militari au fost cazati la Manastirea Govora si au fost vindecati cu apa minerala de aici. Cand a aflat Primul Ministru de la acea vreme, I.C. Bratianu, a decis sa aduca un inginer geolog francez, Bochet, care facuse vaste cercetari apelor minerale de la Vichy si Aix-les-Baines.

Dupa primele cercetari, acesta a dat girul terapeutic apelor minerale de aici. In anul 1910, statul roman a decis sa concesioneze pentru 49 de ani, zacamintele de la Calimanesti si de la Govora, societatii Govora-Calimanesti, al carui capital majoritar apartinea familiei Bratianu. Acesta a fost momentul de dezvoltare al Bailor Govora, unde au unceput sa se construiasca si primele hoteluri. Govora a devenit de bon-ton astfel ca pe aici s-a perindat toata protipendada Bucurestiului si chiar a Europei.

Statiunea se afla la o altitudine de 330-380 metri si este inconjurata de niste frumoase paduri de fag, brad, stejar, molid si salcami. Avem in centrul statiunii si un frumos parc unde ne putem plimba in voie si in liniste dar si un loc de joaca pentru copii.

     Mai inaintam putin pe soseaua Ramnicu Valcea - Targu Jiu si ne oprim in satul Romanii de jos, pentru a vizita frumoasa Manastire Hurezi, cea mai de seama ctitorie a domnului martir Constantin Brancoveanu. Manastirea este construita intre anii 1690-1693 si are hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Lucrarile de constructie si decorare au fost date spre executie, lui Parvu Cantacuzino, varul primar al domnitorului. Dupa moartea sa in 1691, au fost preluate de Cernica Stirbei. La vremea construirii manastirii pe malul Raului Romanii de Jos, satut se numea Hurezi, nume ce a fost luat de orasul Horezu, ce se afla peste drum de manastire. Lacasul de cult este o remarcabila realizare a artei brancovenesti, care se distinge prin originalitate si maiestria linilor si culorilor.

Istoricul Nicolae Iorga spunea despre pritvorul sfantului locas: "Frumosul pridvor pe stalpi lucrat cu o mare bogatie de podoabe... cu un rand de stalpi tot asa mestesugit lucrati... flori de piatra in jurul usii celei mari si a tuturor ferestrelor.". In lucrarea sa Bizant dupa Bizant, Iorga caracterizeaza manastitrea, cu formele ei renascentiste, drept, "continuatoare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit, sunt romanii." Manastirea este o oaza de liniste si de relaxare, un loc unde va puteti rupe pentru cateva momente de tot ce este cotidian.

     Nu departe de manastire este localitatea Ocnele Mari unde putem vizita o frumoasa salina amenajata la 226 metri sub nivelul marii. In Salina Ocnele Mari se poate intra cu niste autobuze puse la dispozitie de catre ansamblul minier. Exploatarea sarii in aceste locuri se face din cele mai vechi timpuri, dovada fiind descoperirile facute aici de-alungul timpului.

S-au descoperit topoare-ciocan de minerit, apartinatoare culturilor epocilor neolitice, bronzului si primei epoci a fierului. Inca din antichitate, economia zonei s-a dezvoltat datorita exploatarii sarii. In prezent, o mare parte din economia judetului depinde de exploatarile de sare de la Ocnele Mari. Actualmente salina este un frumos muzeu subteran dar si o zona unde ne putem trata de diverse afectiuni respiratorii. Printre bolile care se pot trata aici sunt : astmul bronsic, infectii respiratorii, bronsita astmatiforma, pleumoconioza, traheobronsita cronica, rinita cronica, sinuzita cronica, amigdalita cronica, insuficienta respiratorie restrictiva, emfizem pulmonar, etc. Salina este frumos amenajata. Aici se gaseste si o bisericuta foarte frumoasa, mai multe locuri de joaca pentru copii si tertenuri sportive dar si o pista de carting pentru copii.

     Ramanem cat de cat in zona, ca sa vizitam o alta frumoasa manastire, Manastirea Bistrita. Ctitoria a boierilor Craiovesti, intre anii 1492-1494, este situata in satul Bistrita. Manastirea a fost distrusa din temelii in anul 1509 de catre Mihnea Voda, care lupta impotriva Craiovestilor. A fost refacuta intre anii 1515-1519, in timpul lui Neagoe Basarab, tot de catre boierii Craiovesti. Marele ban al Olteniei, Barbu Craiovescu, a adus de la Constantinopol, cea mai de pret comoara a lacasului, moastele Sfantului Grigorie Decapolitul.

Trupul sfantului nu a putrezit niciodata si s-a dovedit a fi vindecator de boli trupesti si sufletesti. Se spune ca in anul 1763, cand epidemia de ciuma incepea sa cuprinda Bucurestiului, racla cu moastele a fost adusa in fata Mitropoliei, iar in urma rugaciunilor, ciuma a inceput sa dea inapoi, disparand definitiv. In anul 1656, Constantin Voievod, doneaza o racla de argind unde sunt mutate moastele sfantului. Constantin Brancoveanu, doneaza manastirii un clopot si icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana. In timpul Razboiului de Independenta, 1877-1888, aici a functionat un spital militar dar si o scoala militara intre anii 1883-1898. Din anul 1999, stareta manastirii a luat sub conducerea ei si Manastirea Arnota, aflata la doar cativa km. mai sus de Bistrita si a transformat manastirea intr-una de maici.

     Mergem acum la o alta manastire frumoasa, Manastirea Dintr-un Lemn. De la Paul de Alep, diaconul arab crestin, calator pe meleagurile Tarilor Romanesti, avem primele marturii ale manastirii, ce se afla intr-un tinut de un farmec deosebit, la margine de padure seculara de stejari. Acesta pe la 1653-1658, insotit de Patriarhul Macarie al Antiohiei, sustine ca un calugar a gasit in scorbura unui stejar secular, icoana Maicii Domnului.

Acesta a auzit o voce care l-a indemnat sa construiasca o manastire din acel stejar secular. O alta legenda scrisa de mitropolitul Neofit Cretanul, in anul 1745, spune ca un cioban cu numele Radu, in timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea, a visat icoana Maicii Domnului si taind copacul in care a fost gasita, a construit manastirea. De aici vine si denumirea de Dintr-un lemn. Tot asa afirma in anul 1842, poetul Grigore Alexandrescu dupa vizita la sfantul lacas.

Legendele aparitiei si construirii asezamantului monahal sunt doar o parte din adevar, insa prima mentiune apare in anul 1635. O marturie serioasa totusi apartine lui Matei Basarab in anul 1640, la ridicarea bisericii de piatra. Dupa o restaurare importanta, facuta intre anii 1938-1940, de catre Ministerul Aerului si Marinei, manastirea devine loc de inchinaciune pentru aviatori si marinari. Cateva elemente de decor, din curtea manastirii, ne dezvaluie acest fapt.

     In judet avem si un Muzeu de o insemnatate aparte, Muzeul memorial Nicolae Balcescu. Conacul a partinut familiei Balcescu si a fost construit in anul 1828, de catre Iancu Balcescu si Zina Balcescu, parintii lui Nicolae Balcescu. Acesta nu s-a nascut aici, s-a nascut in Bucuresti in data de 29 iunie 1819, in mahalaua Boteanu. In anul 1907, conacul trece prin ample lucrari de restaurare, care duc la dublarea cladirii. Cele mai ample lucrari sunt facute in perioada interbelica, de catre Radu Mandrea.

In anii '50, Radu Mandrea se hotaraste sa doneze conacul, statului roman, pentru crearea unui asezamant care sa poarte numele de Caminul Nicolae Balcescu. Timp de 20 de ani, conacul a avut destinatia de loc de odihna si creatie pentru scriitorii si artistii romani. In decursul timpului pragul caminului a fost trecut de personalitati precum, Mihail Sadoveanu sau Camil Petrescu. In anul 1966, dupa o vizita a lui Nicolae Ceausescu, s-a luat hotararea ca acest asezamant sa fie transformat in muzeu. Conacul imbina armonios stilul gotic cu cel brancovenesc. Muzeul activeaza din 1968 pana in 1991, in subordinea Muzeului Judetean Valcea. Din 1991, muzeul primeste personalitate juridica proprie, devenind, Memorialul Nicolae Balcescu.

     Am lasat la final vizita la una dintre manastirile din Romania cu o mare incarcatura spirituala. Se spune despre aceasta manastire ca ar fi "Athosul Romaniei". Manastirea Frasinei este singura manastire din Romania unde femeile nu au voie sa intre. Manastirea este situata in comuna Muiereasca, la doar cativa km de Valea Oltului si de Manastirea Cozia. Preotii din zona spun ca nici o femeie care a intrat in Manastire nu a scapat cu viata. Un exemplu in avem , foarte recent, din anul 2013, cand mama Monicai Gabor, a innoptat la aceasta manastire si a doua zi cand a vizitat Pestera Polovraci, a murit cazandu-i in cap o bucata de stanca.

In anul 1710, doi calugari sihastrii, vin si ridica aici, cu binecuvantarea Episcopului Damaschin al Ramnicului, o bisericuta de lemn cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. In anul 1763, alti trei calugari zidesc aici o biserica de piatra in locul celei de lemn, biserica ce se pastreaza pana astazi la cimitirul calugarilor. Din anii 1787-1788, in timpul razboiului dintre turci si nemti si pana in anul 1845, schitul este parasit. In anul 1859, episcopul Ramnicului, Sfantul Calinic, viziteaza manastirea si decide ridicarea altor constructii ce se pot vedea si astazi.

Lucrarile pentru biserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului, incep in anul 1860 si se termina in 1863. Sfantul Calinic a pus aici randuiala de slujba si traire religioasa, dupa tipicul Sfantului Munte Athos, in care se include si restrictia ca in Sfanta Manstire Frasinei sa nu intre niciodata femei. In perioada comunista aceasta restrictie a fost ridicata, dar dupa revolutie s-a revenit la randuiala din Sfantul Munte. Toturi exista o bisericuta mai mica, la doar doi km de manastire unde femeile pot venii si pot depune acatiste. De la acea bisericuta, nu mai are voie sa treaca nici un picior de femeie.