Top 10 obiective turistice de vazut in Judetul Neamt.

"Nimic nu este mai usor decat a invata pe altii si nimic nu este mai greu decat a face ceea ce inveti pe altii."

                                                     Parintele Ilie Cleopa

"Un orologiu suna noaptea jumatate,
In castel in poarta oare cine bate ?
-"Eu sunt, buna maica, fiul tau dorit;
Eu, si de la oaste ma intorc ranit.
Soarta noastra fuse cruda asta data:
Mica mea ostire fuge sfaramata.
Dar deschideti poarta...Turci ma-nconjor...
Vantul sufla rece... ranile ma dor !"
...
-"Ce spui tu straine ? Stefan e departe;
Bratul sau prin taberi, mii de morti imparte.
Eu sunt a sa muma; el e fiul meu;
De esti tu acela, nu-ti sunt muma eu !
...
Daca tu esti Stefan cu adevarat,
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poti ca sa intri cu a mea vointa.
Du-te la ostire ! Pentru tara mori !
Si-ti va fi mormantul coronat cu flori !"

                                     Muma lui Stefan cel Mare - Dimitrie Bolintineanu

Judetul Neamt, este fara indoiala, judetul manastirilor, a Lacului Izvorul Muntelui, a Barajului Bicaz, a Cetatii Neamtului si a Ceahlaului. Principalele cursuri de apa, care il strabat sunt raurile Moldova, Siret, Bistrita si bineinteles Ozana cea frumos curgatoare. Cea mai mare altitudine se afla in Muntii Ceahlau, Varful Ocolasu Mare, 1907 metri. Judetul se invecineaza cu judetele: Vaslui, Iasi, Suceava,  Harghita, Bacau. Municipiul resedinta de judet, este Orasul Piatra Neamt, un foarte frumos oras, pe care il putem compara cu orasele din Transilvania.

     Primul obiectiv pe care mergem sa il vizitam este Cetatea Neamtului. Situata in Orasul Targu Neamt, cetatea se afla la o altitudine de 480 de metri si la 80 de metri altitudine fata de nivelul apei Neamtului. De aici cetatea strajuia vaile Moldovei si Siretului si drumul ce ducea spre Transilvania. Cetatea a fost construita de Petru I, prima mentiune documentaraapare in anul 1395, in timpul vizitei regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, in Moldova. In urma sapaturilor arheologice, nu au fost descoperite fortificatii anterioare, de unde reiese ca cetatea a fost ridicata de catre Petru Musat. 

Au fost descoperite monede ce proveneau din timpul domniei lui Petru I, ceea ce, certifica faptul ca cetatea a fost ridicata in a doua parte a domniei lui Petru I, perioada in care Moldova a cunoscut o dezvoltare economica si politica continua. Intr-o adaugire la Letopisetul tarii Moltovei, a lui Grigore Ureche, Misail Calugarul, vehiculeaza ipoteza construirii cetatilor din Moldova, de catre Genovezi. 

"Aflatu-s-au in aceasta tara si cetati facute mai dedemultu de ianovedzi: cetatea in targul Sucevii si cetaatea la Hotin si Cetatea Alba si Cetatea Chilii si Cetatea Neamtului si Cetatea Noaá, Romanul ce i s-a surpat pamantul s-au cadzut cetaatea.". Cetatea Neamt a reprezentat un avampost fortificat important in apararea granitei de vest a Moldovei si a trecatorilor Carpatilor Orientali, in fata politici de expansiune teritoriala spre est a Regatului Ungar. 

Stefan cel Mare, a inteles cel mai bine, necesitatea construirii de cladiri fortificate in Moldova, pentru a apara Patrimoniul Moldovei de atacurile, turcilor, tatarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele cetati fortificate si a intarit cetatile existente. Considerand ca cetatea Neamtului nu este destul de intarita pentru a rezista in fata atacurilor inamicilor Moldovei, intre Balalia de la Podul Inalt, 1475 si Batalia de la Valea Alba, 1476, a poruncit suprainaltarea zidurilor cetatii cu 6-7 metri si construirea de creneluri si ferestre inguste prin care soldatii puteau sa supravegheze si sa loveasca inamicii.

Pe latura de nord a cetatii, s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare, cu ziduri groase si rezistente, cu inaltimi de pana la 30 de metri. Acest zid incadreaza o curte exterioara. Tot el a dispus saparea unui sant mai adanc si mai lat decat cel existent. In cetate se patrunde pe un pod de acces arcuit, cu o parte fixa si una mobila, sprijinit de 11 piloni de piatra, de forma prismatica. Este cunoscuta poezia lui Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Stefan cel Mare, in care se spune ca domnitorul s-a intors acasa de la o batalie si nu a fost primit de mama sa in cetate, fiind trimis sa se indrepte spre nordul tarii, pentru a strange o noua oaste. 

Este vorba de Batalia din Valea Alba, din 1476, cand sultanul Mohamed al II-lea, l-a fortat pe Stefan sa se indrepte spre Cetatea Neamt, aflata la 27 de km. departare, de locul bataliei. Intre anii 2007-2009, cetatea a fost reabilitata cu fonduri Europene. Cetatea este redata in circuitul turistic din anul 2009. In acest moment sunt amenajate 21 de incaperi, printre care sala de sfat si judecata, sala armelor, inchisoarea, sala de mese, camera de provizii, paraclisul, etc. In toate salile, este redata admosfera timpurilor trecute, cand cetatea era locuita.

     Avem in judet si cateva case memoriale, printre care si cea a lui Alexandru Vlahuta. Casa situata foarte aproape de Manastirea Agapia este casa in care a locuit scriitorul Alexandru Vlahuta. Casa construita din lemn, dateaza din anul 1885. Alexandru Vlahuta a trait intre anii 1858-1919. In anul 1880, sora sa Elisabeta Strajescu, dupa ce a ramas vaduva, s-a calugarit la Manastirea Agapia, Zece ani mai tarziu, s-au calugarit si parintii sai, Elisabeta si Nectarie, apoi un frate mai mic Mardarie. In satul manastiresc, sora sa a construit o casuta mica cu cerdac, unde ulterior s-a mutat si mama sa. 

In aceasta casuta, scriitorul, venea adesea in timpul verii pentru a se odihni. Uneori venea si cu prietenii sai, printre care se numara si pictorul Nicolae Grigorescu, care a si pictat biserica Manastirii Agapia. Mitropolia Moldovei si Sucevei, restaureaza aceasta casa in care din anul 1963 se afla o expozitie memoriala care cuprinde mobilier original si obiecte ce au apartinut familiei lui Alexandru Vlahuta. Tot aici mai putem admira si scrisori, fotografii si carti, care au apartinut marelui scriitor. Muzeul este administrat de catre Manastirea Agapia.

     Si daca tot suntem aici, nu putem pleca fara a vizita si Manastirea Agapia. Adevaratul ctitor al Agapiei vechi, al carui nume il poarta si astazi manastirea si locurile, este un sihartru. Ela primit numele la calugarie de Agapie, care in limba greaca inseamna dragoste. Multimi de calugari, mai intai si apoi de maici, dupa transformarea manastirii, au urmat pilda dargostei crestine a sihastrului Agapie. In secolul al XVII-lea, obstea care se formase la Agapia, a hotarat sa se aseze putin mai in josul muntelui, pe care se afla Agapia Veche, care avea panza freatica, foarte aproape de suprafata solului. 

Pilda de viata duhovniceasca a parintilor din noua asezare, a atras atentia hatmanului Gavril Lupu, fratele domnitorului Vasile Lupu, unul dintre cei mai importantri ctitori ai lacasului, de a carui nume se leaga si aducere moastelor Sfintei Parascheva la Iasi. Constructia bisericii mari a inceput in anul 1642 si a fost terminata doi ani mai tarziu, pe 16 octombrie 1644. 

Hramul acestei biserici a fost Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Slujba de sfintire a avut loc in anul 1647, fiind oficiata de catre mitropolitul Varlaam al Moldovei, in prezenta lui Vasile Lupu. In decursul istoriei manastirea a fost de mai multe ori jefuita si arsa de catre tarani sau cotropitori. In anul 1858, incepe o restaurare generala a manastirii si biserica este pictata de Nicolae Grigorescu. In anul 1989, obstea de maici de la Agapia, numara 500 de maici. In anul 2008, sunt canonizati Sfinti Rafail si Pertenie de la Agapia. La manastire se afla mai multe icoane importante, printre care si o icoana a Maicii Domnului, facatoare de minuni.  

     Cum spuneam la inceput, judetul este unul bogat in manastiri, asa ca mergem sa mai vizitam cateva. Incepem cu Manastirea Neamt. Istoria romanilor, dar mai ales a ortodoxiei, nu poate fi scrisa fara cea a manastirii Neamt si a sfintilor ei, pentru ca nu poate exista istorie fara ctitorii ei, Petru Musat, Alexandru cel Bun, sau marele voievod Stefan cel Mare si Sfant. 

Dupa cum nu poate exista miniatura si caligrafoie fara Gavril Uric, isihasm fara sfantul staret Paisie, dar nici arhitectura fara sfanta biserica a Inaltarii Domnului de la Neamt. Neamtul exista de cand exista si Moldova, deoarece Petru I Musat, a construit prima biserica din piatra unui schit, care exista deja de multa vreme. Aici s-au scris primele manuscrise miniate, si tot aici a fiintat cea mai veche scoala de gramatici si caligrafi a neamului romanesc, datorita cuviosului Gavril Uricul. Acesta a scris celebrul Tetraevanghel miniat, in anul 1429, aflat in Biblioteca Bodleiana de la Oxford. 

Traditia este pastrata si in secolul al XVIII-lea cand ucenicii staretului Paisia Velicikovski, vor crea o adevarata facultate de litere, la Neamt. Tot la Neamt se va raspandii si isihasmul paisian, care va schimba viata monahala in mute tari ortodoxe. Numai in Rusia, ucenicii Sfantului Paisie, se vor raspandii in 117 manastiri si schituri din 35 de epahii. Biserica Inaltarea Domnului, este cel mai reprezentativ monument arhitectural, al domniei lui Stefan cel Mare, care pe langa elementele traditionale ale unei biserici, pronaos, naos, absida si altar, mai are si gropnita si pridvor, elemente nemaivazute pana atunci. Biserica adaposteste cea mai veche icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului din Romania. Icoana este numita Liddianca, deoarece provine din Lidda Palestinei si a fost pictata in anul 665, la dorinta patriarhului Gherman al Constantinopolului si daruita lui Alexandru cel Bun de catre bazileul Bizantului Ioan al VII-lea, Paleologos, in anul 1429.

In vremea staretului Paisie, obstea era de 1000 de sihastrii, proveniti din 23 de tari ortodoxe. Putem spune ca "Marea Lavra", a Neamtului, era o manastire internationala, la acea vreme. Cei peste 600 de ani de istorie si rugaciune neintrerupta a facut ca titlul de Ierusalimul Ortodoxiei romane sa fie un supranume meritat de cea mai mare manastire a Moldovei. In manastire se afla mormantul lui Stefan al II-lea al Moldovei.

       In apropiere de Neamt, langa schitu Vovidenia, Mitropolitul Moldovei Visarion Puiu, construieste o casa pentru ai folosii ca resedinta langa Neamt. Aceasta casa are o istorie aparte. Visarion Puiu este un anticomunist frecvent, care ii scrie o scrisoare lui Stalin, pentru care este condamnat, in absenta, la moarte si caterisit de Biserica Ortodoxa Romana, care il reabiliteaza dupa 1990. De ce zic ca aceasta casa are o istorie aparte. Mitropolitul Visarion a stat in ea doar o scurta vreme, din cauza autoexililui in strainatate din ultimii ani ai vietii.

Isi pregatise mormantul la Neamt, ceea ce o dovedeste si piatra funerara ce se mai afla inca in cimitirul manastirii. Dupa 1948, manastirea va pune la dispozitia lui Mihail Sadoveanu, presedinte al "Prezidiului Marii Adunari Nationale", care isi petrece aici verile. Indragostit de manastire, el o va invoca in multe din scrierile sale si v-a pune umarul la restaurarea ei in anii comunismului, in anul 1953, venind aici cu Gheorghiu Dej si convingan-du-l sa aloce fonduri pentru refacerea manastirii. Actualmente, aici functioneaza atat Casa Memoriala Visarion Puiu, cat si Muzeul Mihail Sadoveanu.

     Mergem acum la o alta frumoasa manastire, Manastirea Secu. Un loc al rugaciunii si al cartii. Asa am putea caracteriza, pe scurt, Manastirea Secu, Locul pare a fi harazit de Dumnezeu ca locul Sfintilor carturari. Probabil primul staret al manastirii, Dosoftei, iubitor de carte si de rugaciune, si-a pus amprenta, asupra vietii viitoare a manastirii. Exemplul staretului a fost dus mai departe de ucenicii sai, dintre care se distinge figura Sfantului Varlaam, ale carui moaste le putem vedea si astazi in biserica mare de la Secu.

Tot la Manastirea Secu, avea sa se aseze in anul 1775 staretul Paisie Velicikovski, omul de care se leaga renasterea isihastra din intreg spatiul ortodox al secolului al XVII-lea. Alungat de Habsburgi de la Dragomirna bucovineana, staretul vine la Secu cu obstea sa din care faceau parte deopotriva romani, din toate cele trei provincii istorice,  Moldova, Muntenia si Transilvania, dar si rusi, ucrainieni, bulgari si sarbi.

In paraclisul Maicii Domnului din interiorul manastirii se afla osemintele a doi dintre cei mai mari duhovnici ai Moldovei, parintele Vichentie Malau si parintele Antim Gaina. Manastirea fortificata, Secu este opera ctitorului boierului Moldovean Nestor Ureche. De peste 400 de ani, manastirea a fost atat lacas de rugaciune si liniste, pentru cei care isi aleg sa isi inchine toata viata lui Dumnezeu. In anul 2007 este canonizat aici Sfantul Varlaam, iar in 2008, Sfantul Ierarh Ioan de la Rasca si Secu.

     Ne mutam la Manastirea Sihastria, o alta frumoasa manastire din Neamt. Manastirea Sihastria este asezata pa malul Paraului Secu, in asa numita Poiana a lui Atanasie, la doar 22 de km. de orasul Targu Neamt. Manastirea care se afla inconjurata de crestele muntiulor, ce variaza intre 800 si 1100 de metri, ce o feresc de asprimile iernii si arsita veri, este un loc extrem de prielnic vietii monahale. Manastirea adaposteste  de mai bine de trei secole, sfintite vieti de monahi, ai mult sau mai putin cunoscute lumii. Dintre acestia doi sunt foarte cunoscuti, parintii, Paisie Olaru si Ilie Cleopa.

Acesti doi sihastrii au transformat Sihastria, intr-un loc de pelerinaj duhovnicesc, cate vreme Domnul Dumnezeu i-a tinut printre noi. Dupa mutarea lor la ceruri, pelerinajul a continuat. Daca i-au cunoscut sau nu in timpul vietii, credinciosii vin si astazi la Sihastria si se inchina la mormintele lor. Dimitrie Cantemir scria despre codrii care "fosneau" de multimea sihastrilor in Muntii Neamtului: "Muntii sunt plin de calugari si pusnici care isi jertfesc acolo, in linistea lui Dumneze, viata smerita si singuratica.".

Prima biserica a Schitului Sihastria este ridicata in anul 1655, cand o parte din calugarii aflati la manastirile Neamt, Secu si Agapia, doresc sa se mute acolo si sa traiasca dupa modelul Sfantului Daniil Sihastrul. Pe aceasta o inzestreaza, mai apoi, cu chilii si cele trebuitoare unei manastiri. Locul ales pentru biserica este Poiana lui Atanasie, loc prielnic pentru ridicarea unei manastiri. Din cauza cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, prima biserica se ruineaza in anul 1730, ceea ce il determina pe alt episcop, Gheodon de Roman sa ridice o alta manastire cu hramul Nasterea Maicii Domnului. Lucrarile au inceput in anul 1730 si au fost terminate in 1734. Ctitoria Episcopului Gheodonde Roman este mentionata si in pomelnicul ctitorilor din Manastirea Secu, unde, in dreptul numelui sau este scris: "Acesta este cel mai intai ctitor al sfintei Sihastrii a monastirii Secului". In anul 1942, este numit Parintele Ilie Cleopa, loctiitor de staret. In anul 1947, Patriarhia Romana, ridica Sihastria la rang de Manastire.

     In calatoria noastra, trebuie sa ne oprim si la Manastirea Varatec. Varatecul si Agapia sunt, la ora actuala, cele mai mari manastiri din Romania, fiecare insumand cate 450 de maicute. Doi dintre primii ctitori ai manastirii au fost pusnici. Cuviosul Iosif, ucenic al Sfantului Paisie de la Neamt, sihastrea in padurile de deasupra Varatecului, in locuri in care nu mai vazuse chip de om vreme de trei ani. Maica Nazaria, si ea ucenica a staretului Paisie Velicikovski, sihastrea prin padurile Duraului, bucurandu-se de linistea cea nascatoare de rugaciune.

Pe cei doi, i-a ales Dumnezeu, prin mai multe intamplari ciudate, sa fie sfatuitorii si insotitorii unei tinere maici, pe nume Olimpiada, plina de ravna si doritoare sa puna inceput unei manastiri,  Din zestrea sa, maica Olimpiada a cumparat o casa de la un padurar si a construit o mica biserica de lemn. Asa s-a nascut mica sihastrie a Varatecului. La numai  20 de ani de la infintare, in anul 1808, manastirea numara deja 247 de vietuitoare. 30 de ani mai tarziu in 1838, avea deja 639 de maici.

Moldova secolelor XVII-XIX, avea un astfel de duh crestin care indemna spre interiorizare, spre rugaciune, spre contemplare. Manastirea era un lucru firesc pentru viata omului, iar pentru o familie, a avea un copil calugar, era o binecuvantare. In anul 1857, Manastirea avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13 mii de galbeni. In anul 1934, Regele Carol  construieste la Varatec, atelierul Regina Maria, unde se realizau tesuturi si broderii religioase, ulterior aici s-a organizat muzeul manastirii. In anul 1959, din cauza decretului dat de Partidul Comunist, 300 de maici sunt nevoite sa paraseasca manastirea. In anul 2008, Sfantul Iosif de la Varatec, este canonizat. Mormantul sfantului se afla in biserica manastirii,

     Mergem acum in orasul Resedinta de Judet, Piatra Neamt, unde avem chiar in centru, un fromos muzeu, dedicat lui Calistrat Hogas. Casa-muzeu in care a trait scriitorul Calistrat Hogas, este singurul muzeu din tara dedicat acestui scriitor. Casa a fost construita in anul 1885 si se afla in lista Patrimoniului Cultural National, datorita stilului deosebit al constructiei. Muzeul deschis in anul 1969, impresioneaza prin simplitatea si frumusetea rustica, caracteristica acestei zone de munte.

Muzeul a fost infiintat ca o camera memoriala, deschisa de fica scriitorului, Sidonia Hogas, in anul 1939. Acum exista doua cladiri, legate printr-un cerdac de lemn suspendat pe stalpi de lemn si un chiosc. Monumentul arhitectural de la 1880, cladirea a fost locuinta scriitorului intre anii 1848-1917.

In incinta casei, putem vedea, mobilier autentic, obiecte de arta, vestimentatie, tapiserii, covoare, carpete, piese de uz personal si de birou, obiecte personale, manuscrise, editii antume, fotografii originale, documente, carti, obiecte de cult ce au apartinut familiei, piese ce constitue marturii ale drumetiilor sale prin Muntii Neamtului: pelerina, pistol. In curtea casei, putem vizita, bustul lui Calistrat Hogas, sculptat in travertin de catre Vasile Aciobanitei, in anul 1963.

     Avem in judet si un frumos lac de acumulare, Lacul Izvorul Muntelui. Lacul este cunoscut si sub numele de Lacul Bicaz, deoarece este format de un Baraj foarte mare, numit Barajul Bicaz, Lacul este format pe cursul inferior al Raului Bistrita, la doar 4 km. de orasul Bicaz. Are o suprafata de 32.6 km. patrati si s-a format intre anii 1950-1960, datorita construirii barajului care alimenteaza hidrocentrala de 210 MW. Pentru construirea barajului si a lacului de acumulare, au fost stramutate 22 de sate.

Lacul a fost declarat rezervatie naturala acvatica, in anul 2000. Barajul este construit din beton si uneste Muntele Gicovanu cu Obcina Horstei, fiind situat in amonte de confluenta Raului Izvorul Muntelui cu Raul Bistrita. Inaltimea este de 127 de metri si are o lungime de 435 de metri. Are o latime intre 115 metri si 119 metri. Barajul are si o hidrocentrala, Dimitrie Leonita, situata la 15 km. de baraj, in satul Stejaru, din comuna Pangarati. La constructia barajului au lucrat si foarte multi detinuti politici din vremea regimului totalitar comunist.

In memoria lor, Asociatia Fostilor Detinuti Politici, Filiala Neamt, a ridicat la capatul barajului, o cruce comemorativa pentru cei care, obligati sa munceasca la acest edificiu, au suferit foarte mult sau au decedat.