"Cel mai bun leac al sufletului este cel care rupe o data pentru totdeauna toate lanturile dureroare care-l strang"
"Chiar daca lipseste puterea, este de laudat vointa."
"Ceea ce a fost si ce suntem, maine nu vom mai fi."
Publius Ovidius Naso
Judetul Constanta, este fara indoiala, judetul la care ne gandim in fiecare vara. Incepand de la 1 Mai si pana la sfarsit de septembrie, aproape toti, mergem, cel putin pentru un week-end la mare. De la Vama Veche si pana la Gura Portitei, unde se varsa Dunarea in Marea Neagra, avem o salba de statiuni turistice; Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, Costinesti, Eforie Sud, Eforie Nord, Constanta, Mamaia, Navodari. Judetul se invecineaza cu judetele Tulcea, Braila, Ialomita, Calarasi. La sud judetul se invecineaza cu Republica Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Judetul Constanta, nu inseamna doar litoral. Avem pagini intregi de istorie pe raza lui. De la cetatile romane pana la podul de la Agigea si Canalul Dunare Marea Neagra, judetul ne plimba prin cateva milenii de istorie. 
Vreau sa incepem calatoria in Judetul Constanta, chiar din Orasul Constanta, cu Cazinoul. Inaugurat in anul 1910, cazinoul este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orasului. In zona in care este construit, pe faleza din peninsula, in zona centrului istoric, s-a aflat intre anii 1880-1902, o constructie de lemn, o "cazima", cum se numea atunci. Era un loc pentru spectacole de teatru, baluri si loc de recreere pentru turisti. In anul 1901, o furtuna distruge acoperisul cladirii si astfel se dovedeste fragilitatea constructiei.
In anul 1902, consiliul comunal, aproba demolarea constructiei. Tot in acel an se aproba si constructia unui edificiu, la fel ca in marile orase din Europa de la acea vreme. Cazinoul este constructia in stilul Art Nouveau, dupa planurile arhitectului francez Daniel Renard. La momentul inaugurarii, in anul 1912, presa locala a criticat atat durata lucrarilor, dar si aspectul final al acestuia. 
In ziarul Conservatorul era descris ca o "matahala impopotonata cu tot felul de zorzoane, care din punct de vedere al esteticei arhitectonice, lasa foarte mult de dorit, din cauza complectei asimetrii si amestecului babilonic al stilurilor." si "un monument ridicat in cinstea nepriceperei si prostului gust." Cazinoul cuprindea la acea vreme o sala de paianta, cu pereti captusiti cu scanduri vopsite in ulei si care "servea de distractiune vizitatorilor in sezonul bailor.", putand fi utilizat si pentru "baluri de binefacere organizate de primarie."
Mai avea o sala de dans, doua sali de lectura, pentru ziare si reviste, doua sali de jocuri si celebra terasa de pe malul marii. Era impodobit cu drapele si in scurt timp a devenit locul de intalnire al tuturor indragostitilor din oras. In anul 1934, au fost facute lucrari de restaurare de catre proiectantul sau Daniel Renard. A mai fost restaurat si in anul 1986 de catre un colectiv de artisti plastici. Anul acest au inceput in sfarsit lucrarile de consolidare si de restaurare a cazinoului. Asteptam sa vedem cat vor dura. Pana atunci poate fi admirat pe dinafara de pe frumoasa faleza din oras.
Nu departe de Cazinoul din Constanta se mai afla un obiectiv ce trebuia vizitat neaparat. Farul Genovez, este situat in spatele grupului statuar ce are in prim plan bustul lui Mihai Eminescu. Farul construit paralelipipedic, pana la inaltimea de 3.5 metrii si octogonal in rest, are o inaltime totala de 8 metrii. In partea superioara a farului se afla o consola care sustine carcasa metalica a lampii farului, ce formeaza totodata si acoperisul. In interiorul cilindric exista o scara spiralata ce urca pana in varful farului. Pe locul acestui far, a existat inca din anul 1300, un far ce calauzea corabiile, pe o raza de doua mile marine, spre micul port Constanza. Intre anii 1858-1860, inginerul francez de origine armeana Artin Aslan, a construit, pe temelia farului vechi, acesta frumoasa bijuterie arhitecturala. Farul a fost construit la comanda companiei engleze, Danube and Black Sea Railway co. Limited. In anul 2020, pentru prima oara dupa 107 ani, farul a fost readus la viata prin aprinderea becului din varf. 
Nu parasim orasul, deoarece mai avem multe de vazut. Ne oprim acum la Moscheea Carol I, ce este amplasata chiar in Piata Ovidiu. Moscheea este principalul edificiu de cult musulman din tara si unul dintre cele mai frumoase edificii arhitectonice din tara. La initiativa regelui Carol I, in anul 1910, incep lucrarile de constructie, ce au fost incheiate in anul 1913. Inaugurarea a avut loc in prezenta familiei regale si a reprezentantilor cultului musulman in Romania. Initial moscheea s-a numit Carol I, dar denumirea a fost schimbata ulterior in Mahmud al II-lea. Localnicii o numesc in prezent "Geamina Regelui". Moscheia construita dupa planurile inginerului Gogu Constantinescu si sub indrumarea arhitectului Victor Stefanescu, are ca model Moscheea Konya, din Anatolia, Turcia. Constructia este din piatra si caramida, cu exceptia cupolei si minaretului care sunt din beton armat. Constructia a fost realizata in stilul egipteano-bizantin cu cateva influente romanesti. Minaretul construit in stil maur, are inaltimea de 47 de metrii, iar scara interioara are 140 de trepte pana la lacasul muezinului, de unde in trecut se anunta ora de rugaciune.
In prezent aceasta se face, ca la toate moscheile din lume, prin megafoane, cu ajutorul unor inregistrari. Sala centrala a moschei este patrata, cu diametrul de 14 metrii. Pe peretii interiori ai moscheii avem o frumoasa pictura murala, iar pe jos, un covor primit ca donatie din partea Turciei si care provine de pe insula Ada Kaleh. Acest covor este lucrat manual, si are o vechime de 200 de ani. Dimensiunile lui sunt impresionante: 9m / 16m, in total 144 metrii patrati. Greutatea sa depaseste 490 de kg. Acest covor, ce a fost luctrat manual in centrul de artizanat din Hereke, Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid. 
Nu ne departam prea mult de oras, mergem doar spre Statiunea Mamaia, unde avem de vizitat o frumoasa insula, nu departe de tarm. Insula Ovidiu, este insula pe care a fost exilat poetul Publius Ovidius Naso, ce a trait intre anii 43 iH -17 dH. Poetul a fost exilat aici de catre Imparatul Augustus, in anul 8 dH. In timpul acestul exil, poetul a scris operele "Tristele" si "Ponticele". Pe insula de origine calcaroasa, s-au facut mai multe cercetari si s-a descoperit ca aici exista urme ale unor asezari omenesti din timpul dacogetilor si getodacilor, iar cele mai vechi asezari dateaza din paleolitic. De-alungul timpului aici au trait populatii getice, scite dar si colonii grecesti. Insula situata pe Lacul Siutghiol, este o atractie din ce in ce mai mare, pentru turistii ce vin pe litoralul romanesc. In trecut insula era populata de pescarii ce isi construiau aici adaposturi, dar si de catre gradinarii care au descoperit pe insula un pamant fertil. In prezent, o data cu identificarea potentialului sau turistic, insula a fost transformata intr-un loc de relaxare pentru turisti.
Mergem acum sa vizitam cel mai vechi oras atestat de pe teritoriul actual al Romaniei. Cetatea Histria, este o cetate greceasca ce se afla in prezent pe teritoriul comunei Istria. Cetatea a fost intemeiata de catre colonistii greci din Milet, in jurul anului 657 iH, ca port la Marea Neagra si a fost distrusa in secolul al XVII-lea de catre invaziile avaro-slave. In anul 260 iH, Histria sa aliat cu cetatea Callatis, pentru a smulge orasului Byzantion controlul asupra portului Tomis. Orasul Histria a avut o dezvoltare neintrerupta, aproale 1300 de ani, incepand cu perioada greaca si terminand cu perioada bizantina.
In Histria au fost batute primele monede de pe teritoriul actual al Romaniei. Cetatea a fost identificata in anul 1868 de catre arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetarile arheologice propriuzise au fost demarate in anul 1914 de catre Vasile Parvan. Cercetarile au continuat pana in anul 2010, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu, iar din 2010 pana in prezent, sub conducerea lui M. Angelescu. Numele cetatii Histria este dat de fluviul Istros, cum era denumita Dunarea de catre greci. Actualul Muzeu de la Histria a fost infiintat in anul 1982, in subordinea Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta. In Muzeu Arheologic Histria sunt expuse piese de arheologie greaca, romana si bizantina, provenite din cercetarile efectuate la Histria si in imprejurimi, precum: amfore, inscriptii, vase ceramice, sticla, opaite, podoabe, basoreliefuri elenistice si documente epigrafice.
Nu parasim judetul pana nu mai vizitam un sit arheologicfoarte important, Ansamblul rupestru de la Murfatlar. Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se afla la 15 km. de litoralul romanesc, pe malul actualului Canal Dunare Marea Neagra. Inainte, pana la constructia canalului aici fusese Valea Carasu. Complexul, sapat intr-un deal de creta, a fost descoperit in anul 1957, in urma inceperii unor exploatari a cretei.
Dupa parerea specialistilor, acest complex a adapostit prima biserica si primele chilii ale unei manastiri de pe teritoriul Romaniei. Complexul mai cuprinde camere si galerii. Bisericile si galeriile sapate aici, in Dealul Tibisirul, se afla la doar cativa zeci de metrii de Canalul Dunare-Marea Neagra, opera "marelui" nostru conducator Nicolae Ceausescu. Datarea sitului s-a facut pe baza unei inscriptii din naosul bisericii B4, "leat 6500", ceea ce inseamna anul 992.
Avem de vizitat aici si doua manastiri foarte frumoase. Sa mergem acum la Manastirea Dervent situata in satul Galita. In timpul Imparatului Diocletian, in Dobrogea au fost martirizati mai multi crestini: Evagius, Benignus, Cristus, Sive, Cresto, Arestus, Sinidia, Rufus, Patricius, , Zosim, toti acesti sfinti, fiind consemnati in Acta Sanctorum, fara a se consemna insa locul martiriului lor. Nu departe de Dervent, in cetatea Durostorum, langa Silistra, Bulgaria, au primit mucenicia: Maximus, Quintilianus, Dadas, Iulius, Secondo, Dasius. In aceasta perioada pe locul unde se afla acum biserica manastirii, au fost martirizati patru crestini, ale caror nume nu sunt cunoscute. Au fost gasite aici patru cruci de piatra, iar dupa unii cercetatori, ar putea fi patru dintre cei mentionati mai sus. Biserica manastirii de la Dervent, dateaza din secolul al XI-lea. A fost distrusa de catre pecenegi in anul 1036, odata cu cetatile Capidava si Dervent.
Dupa razboiul de independenta, ce a avut loc intre anii 1877-1878, crucile au fost descoperite de catre un cioban surdo-mut, pe numele sau Protos. Se spune ca la aceste cruci de piatra s-au produs mai multe vindecari, de-alungul timpului. In anul 1934, paraclisul care adapostea crucile a ars din temelii, insa icoanele au ramas neatinse de foc. In anul 1936, P.S. Gherontie al Tomisului, a pus bazele actualei biserici, ce a fost sfintita la 13 septembrie 1942, data la care Elefterie Mihail, a fost numit staret al manastirii. Din 1959 prin celebrul decret comunist, manastirea a fost inchisa timp de 10 ani. In anul 1990, staretul Elefterie Mihail, primeste binecuvantarea, pentru a redeschide manastirea. In apropierea manastirii se afla cetatea bizantina Pacuiul lui Soare, considerata de catre multi cercetatori, ca fiind veche cetate Vicina, din care a fost adus in anul 1359, la Curtea de Arges, primul mitropolit al Tarii Romanesti, Iachint.
Mergem de aici sa vizitam o alta frumoasa manastire, Manastirea Pestera Sfantului Andrei. Situata in apropierea localitatii Ion Corvin, manastirea este construita in jurul unei pesteri, unde se spune ca a trait Sfantul Apostol Andrei, Sfantul Andrei este apostolul care a crestinat Romania. In enumerarile apostolilor, Andrei este mereu enumerat intre primii patru. Numele de Andrei provine din greaca veche, care era lingua franca, a Vechiului Orient. Dupa ce in timpul stapanirii otomane, pestera a fost abandonata, in anul 1943, a fost redescoperita de preotul Constantin Lembrau, impreuna cu avocatul Ion Dinu. In anul 1944, pestera a fost resfintita si redata cultului, prin construirea unei turle si a unui zid de protectie. Din anul 1989, au reinceput lucrarile de refacere a ansamblului monahal de aici. 
Mai avem o frumoasa pestera de vizitat in judetul Constanta. Pestera lui Adam, este pestera din Romania, in care se pare ca au trait animale exotice de talie mare. Pestera este celebra, nu numai pentru speologia dobrogeana, dar si pentru speologia din intreaga tara.
In galeria principala a pesterii, au fost descoperite schelete de ren, castor, mamut, bizon de stepa, antilopa, hiena de pestera, pantera, leu de pestera, urs de pestera, urs brun, cerb gigantic, cerb rosu, bizon, rinocer lanos, cal salbatic cu fruntea lata, cal salbatic de talie mica, etc. In Pestera Adam, se afla cea mai importanta statiune pleistocena din Romania. Peste drum de intrarea in pestera, putem admira niste frumosi atoli, ce se aflau bineinteles in trecut, pe fundul marii. 
In Adamclisi, vizitam un foarte frumos monument, Tropaeum Traiani. Monumentul triumfal roman, este ridicat in cinstea Imparatului roman Traian, pentru a comemora victoria romanilor asupra Dacilor in anul 102 dH. Monumentul este situat in zona podisului Negru Voda, in comuna Adamclisi, la doar 60 de km. de Constanta. A fost reconstruit in anul 1977, dupa unul dintre ipoteticele modele ale vechiului monument aflat in ruine. 
Inaugurarea monumentului a avut loc in cadrul festivitatilor prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independentei Principatelor Romane. Ansamblul este format din urmatoarele monumente: Cetatea Topaeum Traiani, bazilica, necropola, ansamblul de apeducte, monumentul triumfal Tropaeum Traiani, altarul roman de la Adamclisi, turnul roman, termele cetatii Tropaeum Traiani si locuinte extramurane. 
Toate sunt clasificate si si monumente istorice. Cladirea muzeului, inaugurata in 1977, este conceputa ca un lapidarium si cuprinde numeroase vestigii arheologice, descoperite in cetate si in imprejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza interioara si cea superioara, pilastrii, crenelurile si blocurile de parapet ale stilului attic festonat. In centrul salii este expusa statuia colosala a trofeului, inscriptia si friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite din colectiile ceramice, opaite, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptura, documente epigrafice. 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu