Moscheea Sfanta Sofia

Cunoscuta ca Hagia Sofia, denumire provenita din greaca veche si insemnand "Sfanta Intelepciune", este o moschee situata langa Palatul Topkapi in Istanbul. Prima biserica construita pe aceste locuri a fost o bisericuta mica, construita de imparatul Constantin cel Mare in anul 325 d.Hr. Pe acest loc a existat anterior un templu dedicat zeitei Artemis. In anul 365 d.Hr. au urmat lucrari de marire a bisericii. In acest timp s-a dat atentie cuvenita acestei biserici, pentru a deveni resedinta episcopala a Constantinopol-ului. In anul 404 d.Hr. biserica a fost incendiata in urma unei revolte legate de exilul Sfantului Ioan Chrisostom. In anul 415 d.Hr. imparatul Teodosiu al II-lea a reconstruit biserica intr-o noua varianta arhitecturala. Si aceasta a doua constructie a fost devastata si incendiata in revolta numita Nika, in anul 532 d.Hr. Acesta revolta era pe cale sa rastoarne tronul imparatului Iustinian I (cel Mare). Dupa aceste incidente, Imparatul Iustinian I a inceput materializarea visului sau, de a ridica o biserica fara egal in lumea sa. Pentru ridicarea catedralei a apelat la cei mai renumit arhitecti ai vremii, Anthemius din Tralles si Isidoros din Milet. Se estimeaza ca ar fi lucrat la ridicarea constructiei peste 100 de maistrii si 10.000 de muncitori. Datorita faptului ca imperiul era intins foarte mult, acestia au avut la dispozitie materiale de constructie din cele mai diverse. 

Pe langa acestea s-au putut aduce monumente antice de la Efes, Cyzic, Baalbek sau Heliopolis din Egipt. Dupa numai cinci ani, un record absolut pentru acele timpuri, Iustinian a putut exclama: "Glorie Dumnezeului care m-a ajutat sa-mi savarsesc o astfel de lucrare! Solomon te-am invins!" Dupa doua decenii, trei mari cutremure de pamant au prabusit o parte a maretei cupolei. Cauza prabusirii a fost, forma prea plata a cupolei. Constructia noi cupole a fost incredintata nepotului lui Isidoros din Milet, care i-a dat o forma mai inalta si mai stabila. Aceasta a rezistat apoi tuturor cutremurelor ulterioare. In anul 1204 d.Hr. catedrala a fost jefuita timp de trei zile de catre participantii la cruciada a patra. Catedrala a fost deposedata in acele zile de toate bunurile pretioase, icoane argintate si aurite, obiecte de cult si multe alte pietre pretioase si candelabre de aur si argint. In anul 1261 d.Hr.  dupa izgonirea cruciatilor imparatul bizantin Mihai al VIII-lea Paleologul a inceput restaurarea bisericii. In anul 1317 d.Hr imparatul Andronic al II-lea Paleologul, a dispus itarirea bisericii cu contraforturile de nord-est si sud-vest. Ultima slujba ortodoxa a fost tinuta pe data de 29 Mai 1453 cu putin timp inainte ca turcii sa cucereasca Constantinopolul. Sultanul Mohamed al II-lea Cuceritorul a decis transformarea ei in moschee. Prima rugaciune musulmana a avut loc la 1 iunie 1453. Toate mozaicurile din biserica au fost acoperite cu o tencuiala alba, fara a fi distruse. Ulterior otomanii au adaugat bisericii 4 minarete in cele patru colturi ale moscheei. Primul minaret a fost ridicat de catre Mohamed al II-lea cuceritorul, cel de-al doilea minaret a fost ridicat de catre fiul sau Baiazid al II-lea, iar ultimele doua de catre Selim al II-lea. 

In secolul al XVI-lea, in anul 1573, cel mai important arhitect al Imperiului Otoman, Mimar Sinan a condus consolidarea edificiului cu mai multe contraforturi. In anul 1935 primul presedinte al Republici Turcia, Mustafa Kemal Ataturk, a hotarat transformarea Moschei Sfanta Sofia in Muzeu. Cu aceasta ocazie au fost scoase la iveala o parte din vechile mozaicuri. Catedrala a fost inclusa in anul 1985 pe lista Monumentelor UNESCO. De-alungul timpului muzeul a fost vizitat de cateva personalitati marcante precum Papa Benedict al XVI-lea, Barack Obama si Papa Francisc. Acest muzeu a dainuit pana in anul 2021 cand actualul presedinte Recep Tayyip Erdogan, transforma muzeul in moschee. Acest fapt a creat un adevarat scandal international. Printre cei revoltati au fost reprezentantii UNESCO si tari precum Grecia. In prezent moscheea poate fi vizitata de catre turisti, in afara orelor de rugaciune. De la 1 ianuarie 2024, se percepe o taxa de intrare de 25 euro si nu se mai poate vizita partea de jos a edificiului, se viziteaza doar balconul ce tine de jur imprejur.