
Am plecat spre Maramures intr-un frumos pelerinaj, cu un grup de 19 turisti dornici sa descopere, frumusetile Transilvaniei si ale Maramuresului. Am plecat la ora 06:00 din Bucuresti si am ajuns in jurul orei 9:00 la una dintre cele mai remarcabile Manastiri din Muntenia si de pe Valea Prahovei, Manastirea Sinaia. Manastirea Sinaia este una dintre cele mai frumoase si importante manastiri din Romania, situata la poalele Muntilor Bucegi. Manastirea a fost ctitorita de calugarul Mihail Cantacuzino, in jurul anului 1695 si a fost denumita de catre Dositei, Patriarhul Ierusalimului, "Manastirea Buceagului". Denumirea de Sinaia a dat-o manastirei, spatarul Cantacuzino, dupa cum se vede din "actul de fondatiune": "Am zidit din temelie si am zidit un schitisor, numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari si dupa-cum arata si Patriarhul Tarigradului Gavriil (1702), pe care Sinaia a numit-o bine facand, indemnandu-se de multa dragoste si cucernicie ce avea catre sfantul si de Dumnezeu umblatul muntele Sinaiei."

Mihail Cantacuzino a facut un pelerinaj, impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, la locurile sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie si la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea Sfanta Ecaterina. Impresionat de ceea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcere in Tara Romaneasca sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea Sinaia. De la Sinaia am plecat spre Brasov, oras ce era situat, pana la Unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, in Imperiul Austro-Ungar. Acesta avea granita cu Tara Romaneasca la Predeal. Aici la Brasov, am mers sa vizitam Biserica Sfantul Nicolae din Scheii si prima Scoala Romaneasca. Biserica Sfantul Nicolae din Brasov este cea mai veche biserica ortodoxa din Brasov, ea constituind de-a lungul timpului centrul cel mai important pentru viata spirituala, culturala si artistica a romanilor din Tara Barsei.
Biserica a sprijinit Societatea Junilor Brasoveni, a contribuit la infiintarea Liceului "Andrei Saguna" (1851) si a sustinut la burse in tara si peste hotare numerosi studenti. Biserica s-a implicat in marile evenimente istorice nationale, precum Unirea lui Mihai Viteazu, Razboiul de Independenta, Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor Romane si Marea Unire de la 1918.

Langa biserica putem vedea si mormantul lui Nicolae Titulescu. In stanga bisericii se afla si Prima Scoala Romaneasca, acum un frumos muzeu. Pentru ca este imposibil de ajuns cu autocarul pana in Scheii, am facut o mica plimbare prin oras, pe langa Biserica Neagra si Primarie, pana la Livada Postei unde exista o parcare de autocare. Parasim Brasovul si ne indreptam spre o frumoasa Manastire situata la doar 4 km. de Cetatea Sighisoarei, Manastirea "Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir" - Sighisoara. Primul vietuitor al manastirii a fost fratele Zaharia Boitos, venit aici de la Manastirea Frasinei. Mai apoi in anul 1998, avand binecuvantarea arhiepiscopala, in acest loc a venit pentru intaia oara parintele protosinghel Ghelasie Tepes, de la Manastirea Lupsa. Impreuna cu el au venit aici si alti patru calugari: ieromonahul Emanuel, rasoforul Loil, rasoforul Irineu si fratele Simion. Cei cinci au inceput a zidi aici manastirea pe un teren donat de o familie de crestini din zona. In data de 26 octombrie 1997 a fost savarsita slujba de sfintire a pietrei de temelie pentru ridicarea bisericii celei mari, de catre Patriarhul Andrei Andreicut.

Manastirea situata la marginea padurii este un mic colt de rai, plin cu foarte multe flori si in cursul saptamanii este o liniste desavarsita. Deoarece era ora pranzului, am oprit sa mancam cate ceva rapid la un restaurant situat la intrarea in cetate. Deoarece nu a fost cea mai buna servire si primire, nu vreau sa dau numele restaurantului. Dupa masa de pranz am plecat sa vizitam si ultimul obiectiv al primei zile de pelerinaj si anume, Manastirea Recea. Manastirea de maici are hramul Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Nicolae si este situata in Satul Candesti. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, schitul, inclusiv biserica, au fost inchise. Dupa Razboi, schitul a fost populat cu maici, iar biserica, deteriorata partial, an fost reparata si i s-a adaugat un pritvor si a primit enoriasi. Manastirea situata in Judetul Mures, nu departe de Targul Mures, este una dintre cele mai mari din Judet. Arhitectura intalnita la Manastirea Recea, imbina mai multe stiluri de constructie, printre care: stilul romanesc, din Muntenia; stilul moldovenesc; stilul bizantin si stilul brancovenesc. Tot aici regasim in spatele manastirii si mormantul parintelui Ioan Iovan. Acesta s-a nascut in anul 1922 si parintii lui au fost preotul Gavril si presbitera Maria. Parintele a fost licentiat in teologie si a urmat, vreme de trei ani, cursurile Facultatii de Drept. Admis la Doctorat, in anul 1947, el a studiat doi ani alaturi de parintele Dumitru Staniloae. In anul 1947 el pleaca la Manastirea Vladimiresti.

Aici parintele Ioan a slujit pana in anul 1955. Istoria parintelui de dupa acesti ani este oarecum tulbure, cu ceva condamnari politice. In cele din urma parintele va ajunge duhovnic la Manastirea Recea. Parintele arhimandrit, mareduhovnic si teolog roman a fost fiul spiritual al parintelui Arsenie Boca si duhovnic la Manastirea Vladimiresti, Plumbuita si Recea. La sugestia Maicutei Veronica, a adus inovatia desei impartasiri cu Hristos Euharistic, asa cum faceau primii crestini si fiind singurul preot care se ocupa de miile de credinciosi veniti la locul sfant, pentru ai ajuta pe toti, a purces cu binecuvantarea P.S. Nicolae Popovici, la spovedania in comun (cu dezlegarile de rigoare). La acuzatiile ca spovedeste in bloc, Parintele raspundea: "Si diavolul fura sufletele tot in bloc!". A fost insa un motiv pentru Patriarhie de a-l considera necanonic si la ordinul organelor de represiune ale statului (si chiar ale celor de la Moscova), incep presiunile asupra Parintelui Ioan si a Manastirii Vladimiresti. Episcopul de Galati il soma sa nu mai predice, sa nu mai slujeasca, ori sa accepte transferul la alta manastire sau in Bucuresti, iar in ultimul rand sa isi ia concediu medical. In cele din urma a fost caterisit in lipsa. I s-a luat dreptul de a sluji dar nu si harul. Pe 29 martie 1955, sute de soldati inarmati au invadat manastirea si l-au arestat pe Parintele Ioan, pe Maicuta Veronica si pe maicile din comitetul de conducere, in frunte cu Maica Teodosia si Maica Mihaila Nicoara, secretara manastirii. Un an mai tarziu a fost desfiintata Manastirea Vladimiresti si maicile au fost imprastiate.

Dupa judecarea procesului, sendinta a fost de condamnare la moarte, comutata in munca silnica pe viata. Executarea sentintei a inceput la Penitenciarul Semicerc din Galati, chiar in celula unde a zacut Iuliu Maniu, in conditii de exterminare. A contractat un T.B.C. ganglionar, iar din cauza mizeriei si frigului, i-au crapat mainile pana la os. A fost transferat la Spitalul inchisorii Vacaresti de detinuti politici. A urmat apoi sa slujeasca in cele mai mari "Catedrale" ale tarii: Jilava, Gherla, Aiud. In urma decretului din 1 august 1964, a fost totusi eliberat. Totusi securitatea il tracasa in continuare si pe parinte cat si familia sa si de aceea s-a mutat la Bucuresti, intr-o locuinta a unei foste Maici de la Vladimiresti. In 1966, continuindu-si misiunea de preot pe care a urmat-o si in inchisoare, i s-a inscenat un proces, judecat in stare de libertate, pentru "abuz de functie", respectiv oficierea Sfintelor Taine - spovedanie si impartasanie - fiind caterisit. Din nou a fost condamnat si obligat sa execute pedeapsa prin munca. In sfarsit in 1979 dupa 24 de ani de caterisire, a obtinut aprobarea de a sluji oficial. Ioan Iovan a fost trimis la Manastirea Cernica, unde i s-a permis sa slujeasca odata pe saptamana. In 1980 i s-a permis sa oficieze Sf. Liturghie la Manastirea Plumbuita din Bucuresti, de data aceasta in fiecare zi si in zilele de sarbatoare. Aici a reusit oarecum, sa continuie Lucrarea sa duhovniceasca de mantuire a oamenilor, prin spovedanie si impartasanie mai frecventa, pana in 1989, cand se redeschide Manastirea Vladimiresti dar unde parintelui nu i s-a permis sa vina.

Am vorbit putin despre Parintele Ioan, deoarece a fost un bun prieten cu bunicul meu, Parintele Vasile Boerescu, care a fost Paroh la Biserica Crangasi si ea demolata de regimul comunist. Incheiem ziua la un hotel situat in Targul Mures.
Ziua a doua incepe cu un mic dejun destul de bun la hotelul din Targu Mures si cu pregatirea de plecare spre Maramures, spre satul Breb. Nu plecam direct, in drum mai avem doua opriri frumoase, pentru a vizita manastirile Nicula si Rohia. Pana la Nicula nu facem foarte mult, chiar daca mergem in alt judet, Judetul Cluj. Aici in curtea fostei manastiri greco-catolice, avem placerea sa putem admira trei tipuri de biserici. Biserica fostei manastiri greco-catolice, pana in anul 1948, bisericuta de lemn a manastirii si noua biserica de piatra, unde se afla si icoana Maici Domnului facatoare de minuni. Manastirea de la Nicula este un important centru de pelerinaj crestin din Ardealul de Nord, atat greco-catolic cat si ortodox. Icoana Maicii Domnului de la Nicula, a fost pictata in anul 1681, de catre preotul de origine ruteana, Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal intocmit de ofiterii austrieci, icoana ar fi lacrimat intre 15 februarie si 12 martie 1699, in veche biserica a satului Nicula. In anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la resedinta nobiliara de la Castelul Kornis, din satul Benediugu Dejului, de unde a ajuns ulterior la Cluj. Dupa ceva timp, icoana se intoarce la Nicula, in biserica de lemn de pe dealul impadurit din partea de miazazi a satului, construita pentru a adapostii odorul bisericesc. Potrivit datelor icoana ar fi fost daruita satenilor de la Nicula de catre nobilul roman Ioan Cupsa (de confesiune catolica).

Papa Clement al XIII-lea a acordat in anul 1767 indulgenta plenara pelerinilor care veneau in pelerinaj la manastirea din satul Nicula in marile sarbatori inchinate Preasfintei Fecioare Maria, de 15 august si 8 septembrie. In anul 1928 Papa Pius al XI-lea a acordat acestui locas monahal greco-catolic statutul de Sanctuar Marian. In anul 2020 Manastirea Nicula a fost inscrisa in Via Mariae, ruta de pelerinaj care leaga Bazilica Mariazell din Austria de Manastirea Sumuleu Ciuc, cu o lungime de 1400 de km. Din anul 1936 episcopul Iuliu Hossu al episcopiei de Cluj-Gherla a incredintat icoana si asezamantul monahal spre ingrijire calugarilor din Ordinul Sfantului Vasile cel Mare care au reusit sa inchege aici o veritabila viata de obste calugareasca. Acestia au incadrat-o in iconostasul de lemn de tei al bisericii de zid a manastirii.
Indreptandu-ne spre Maramures nu putem sa nu trecem in drumul nostru si pe la frumoasa Manastire Rohia, una dintre cele mai mari si mai frumoase manastiri din Maramures si chiar din tara. Manastire cu Hramul Sfanta Ana, se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Situata in "Tara Lapusului", in partea de sud a judetului Maramures, manastirea a luat fiinta in anul 1923, ctitorul ei fiind parintele Nicolae Gherman, din satul de la poalele "Dealului Viei", deal pe care se gaseste astazi manastirea. Preotul ctitor, a zidit aceasta manastire in numele fiicei sale, Ancuta, care a decedat la varsta de 10 ani. La manastire se afla si mormantul episcopului Iustinian Chira si moastele parintelui Nicolae Gherman. Tot aici mai putem vedea si chilia unde a stat scriitorul si criticul literar, Nicolae Steinhardt, dar si mormantul acestuia. Tot aici putem admira o capodopera a arhitecturii moderne, o cladire cu 10 etaje care deasupra are o mare terasa, de unde poti admira toata panorama din jur.

Parasim minunatia din "Tara Lapusului" si ne indreptam spre Maramuresul istoric. Nu putem sa nu ne oprim in drum spre Breb pentru a manca la un han autentic. Ne oprim la Hanul Cabala de la Budesti, unde mancam regeste, bunatati maramuresene. Aici langa han avem si un fenomen natural si anume Dealul Antigravitational, unde ne jucam putin cu autocarul care urca singur dealul, fara ajutorul motorului. Tot aici in Satul Budesti avem o biserica de lemn, maramuresana, datata din 1643, fiind considerata o contructie magnifica pentru epoca sa si mult timp dupa aceea. Biserica a fost inclusa pe lista patrimoniului mondial UNESCO, din anul 1999. Biserica cu hramul Sfantul Nicolae, inca din anul 1762 este celebra in special pentru camasa de zale atribuita haiducului Pintea Viteazu, ce se afla expusa in biserica. Din pacate nu mai este nimeni dispus sa tina cheia de la intrare ca sa poata fi vizitata de catre turistii doritori. Nici Consiliul Judetean, nici Primaria din Budesti nu au gasit, fonduri pentru salariul unei persoane care sa poata sta la intrare, macar intr-un interval de timp. Plecam dezamagiti de acest fapt si ne indreptam spre gazda noastra din Breb, Pensiunea Maramu.
Aici gasim una dintre cele mai frumoase pensiuni din tara si niste gazde foarte primitoare si doritoare de ati face toate poftele, doar ca sa te simti ca intr-un bine meritat concediu. Cu doua corpuri de cladiri, fiecare cu living si camere mari, cu o curte cu tot ceea ce iti doresti, cu livada de meri, peri si pruni, dar si cu pauni, ponei, fazani si multe alte pasari de curte, care iti aduc o liniste interioara extraordinar de buna.
La un paharel de palinca, baut pe una dintre terasele de la pensiune, admiram frumoasa biserica ortodoxa a satului Breb, biserica cu hramul Sfanta Treime. Tot in Breb mai avem o biserica catolica din lemn, situata chiar in spatele pensiunii si nu la o foarte mare distanta, o veche bisericuta ortodoxa din lemn, cu o vechime de peste 500 de ani. Seara nu se putea incheia fara o cina maramuresana cu ciorba cu afumatura, sarmalute si niste extraordinare gogosi, oferite de catre gazda nostra.

A doua zi in Maramures incepe cu un fabulos mic dejun si o cafea servita in cani de lut traditionale, dar si cu un ceai de fructe cu multa lamaie. Nu lipsesc de la micul dejun, branza , cascavalul, slaninuta, ouale dar nici minunata dulceata de afine. Daca ziua a inceput asa de bine si s-a nimerit sa fie si duminica si o mare sarbatoare crestina "Inaltarea Sfintei Cruci", nu putea sa mergem in alta parte, decat la Manastirea Barsana, situata la doar cativa km. de pensiune. Aici in minunata manastire ce se intinde pe o suprafata foarte mare am putut asculta in liniste o parte din slujba de duminica. Pentru ca am ajuns destul de dimineata ne-am putut bucura in liniste de slujba, pana au inceput sa vina autocarele cu credinciosi. Manastirea Barsana, cu hramul "Soborul Sfintilor celor 12 Apostoli", este situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din satul Barsana, in Maramuresul istoric pe Valea Izei. Ansamblul monahal dispune de conditii de cazare si masa, ingloband multe facilitati, atat pentru turisti, cat si pentru pelerinii care vin aici cu ocazia marilor sarbatori religioase de peste an. Ziua continua cu Cimitirul Vesel de la Sapanta si cu Manastirea Sapanta Peri. Cimitirul este vestit in toata lumea pentru crucile sale colorate si pentru picturile naive, ce descriu scene din viata si ocupatia persoanelor decedate. Pe fiecare cruce exista o poezie cu nuante umoristice, din viata persoanelor respective.

Cimitirul a fost infiintat de catre Stan Ioan Patras si a fost inspirat din cultura Dacilor, despre care se stie ca socoteau moartea ca pe un eveniment vesel. Primul epitaf a aparut aici in anul 1935 si acum sunt circa 800 de astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar. Din anul 2009 aici se tine festivalul "Drumul Lung prin Cimitirul Vesel". Nu putem pleca din cimitir, fara sa vizitam si biserica cimitirului, o biserica extrem de frumoasa, unde sfintii sunt pictati in costume populare. Vizitarea cimitirului si a bisericii este cu plata si costul este de 10 ron. Aproape de cimitir este Placintaria Maramuresana, un loc unde se poate manca bine spre foarte bine si unde bineinteles ne-am oprit si noi sa mancam o ciorba de burta si nu numai. Cu burta plina plecam sa vizitam si Manastirea Sapanta Peri situata la numai 4 km de Cimitirul Vesel. Biserica de lemn a manastirii este cea mai inalta biserica de lemn din Europa, cu o inaltime de 78 de metri. Crucea bisericii este de 7 metri si este invelita in 4kg. de aur. Turla bisericii este vizibila de la 5 km., peste Tisa si poate fi vazuta de romanii din Transcarpatia, regiune a Maramuresului Istoric, ce a ramas in Ucraina.
Daca am ajuns la Sapanta suntem aproape de locul unde se agata harta in cui, in orasul Sighetul Marmatiei.
Dar aici nu mergem numai pentru a face o poza la "cuiul" simbol al faptului ca aici se agata harta, mergem pentru a vizita Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, fosta inchisoare de la Sighet. Muzeul are ca scop reconstituirea si pastrarea memoriei unor popoare, in special poporul roman, carora timp de jumatate de secol li s-a indus o istorie falsa. Inchisoarea Sighet a fost infiintata in anul 1897, ca o inchisoare de drept comun, de catre administratia Austro-Ungara. In anul 1948, a fost un loc de detentie pentru un grup de studenti, elevi si tarani maramureseni iar in 1950, au fost adusi aici 100 de demnitari din intreaga tara, ministrii, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi si politicieni. Dintre acestia multi au fost condamnati politic, la pedepse grele, altii au fost inchisi fara a fi macar judecati. In anul 1955 datorita Conventiei de la Geneva si infiintarii Republicici Populare Romane, si admiterii ei in ONU, a avut loc o gratiere. O parte din detinuti au fost eliberati, o parte au fost transferati in alte inchisori, iar altii au fost transferati in arest la domiciliu. Din cei 200 de detinuti de la Sighet, 54 deja murisera din cauza conditiilor mizerabile de aici. Din 1977 inchisoarea a fost inchisa si a intrat intr-un proces de degradare.Acum aici este un muzeu, deschis publicului larg, pentru a arata chinurile prin care au trecut in acei ani detinutii politici, victime nevinovate a unui regim nemilos, ce nu ar trebui sa mai existe nicaieri in lume.

Din pacate oamenii uita aceste abuzuri facute de Partidul Comunist, mai ales in anii '50. In muzeu putem vedea si celula in care a fost inchis si unde a decedat, marele om politic si presedinte al Partidului National Taranesc, Iuliu Maniu. Multi oameni politici au murit aici. Printre ei amintim pe: Constantin I.C. Bratianu, Gheorghe I. Bratianu, Dumitru Burileanu, Daniel Giugureanu, Grigore Dumitrescu, Ion Macovei, Constantin Simian si multe alte personalitati ale vietii politice interbelice. Dupa un mic tur de centru si o poza de grup la "cuiul" unde se agata harta, am plecat spre pensiunea noastra frumoasa, din Breb, unde ne asteapta o cina traditionala, bineinteles cu nelipsita palinca si afinata din zona.
Dimineata urmatoare, ultima din Maramures ne imbarcam in autocar dupa micul dejun si plecam spre Alba Iulia. Pe drum mai avem cateva opriri, la Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca si la Manastirea de la poalele Cheilor Rametului, Manastirea Ramet. Ajunsi in Cluj-Napoca am facut o mica oprire pentru a vizita Catedrala Mitropolitana situata chiar in fata Operei din Cluj-Napoca. Catedrala este una dintre cele mai importante monumente de arta romaneasca si este asezata in centrul orasului, pe artera ce leaga Romania de Europa Centrala si Occidentala. Catedrala are hramul "Adormirea Maicii Domnului" si a fost construita intre anii 1923-1933, in stil neobizantin. Constructiei catedralei, ce a fost sub supravegherea Episcopului Nicolae Ivan, i s-a acordat de la inceput o importanta nationala, ea fiind primul edificiu monumental in stil romanesc, construit dupa Unirea de la 1918. La sfiintirea catedralei, in data de 5 noiembrie 1933, au fost prezenti Patriarhul Miron Cristea, Regele Carol al-II lea, Marele Voievod Mihai, principele Nicolae, Primul Ministru Alexandru Vaida-Voievod, membrii ai guvernului, si mari demnitari ai statului roman.
In prezent catedrala este a treia ca inaltime dupa Catedrala Mitropolitana din Timisoara si Catedrala Evanghelica din Sibiu. La subsolul catedralei a fost construita o cripta, unde sunt inmormantati, episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, mitropolitul Bartolomeu Anania si episcopul Vasile Flueras.
De la Cluj-Napoca plecam spre un cadru natural mirific, spre Muntii Trascaului, unde la intrarea in Cheile Rametului, poate unele dintre cele mai frumoase chei din tara, avem Manastirea Ramet. Manastirea cu hramul "Nasterea Precistei" si "Izvorul Tamaduirii", este una dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Transilvania. Data exacta a ridicarii manastirii nu este cunoscuta, dar dupa descoperirea celui de al treilea strat de fresce, de pe zidurile interioare, care au fost pictate de Misu de la Crisul Alb, in anul 1377, putem spune ca acest lacas de cult este unul dintre putinele biserici romanesti de piatra, din Transilvania secolului al XIII-lea. Manastirea a fost sub protectia lul Matei Corvin, a voievodului Radu Voda cel Mare si a lui Mihai Viteazu, care a si refacut-o. In anul 1959 comunistii desfiinteaza manastirea, dar maicile revin la manastire in anul 1962, "sub acoperire", ca facand parte dintr-o sectie de covoare. Biserica veche a manastirii, a trecut printr-un proces de ridicare cu 2.08 metri, dupa metoda inginerului Eugeniu Iordachescu, inginer care prin aceasta metoda de ridicare si de mutare a unor monumente, a salvat de la pieire, multe monumente istorice din Bucuresti si din tara.
Acestea erau sortite demolarii din cauza sistematizarii oraselor aparuta dupa anii 1970.
Aveam in programul nostru sa mergem sa ne cazam in Alba-Iulia, dar cum timp mai aveam destul, am decis sa vizitam astazi si Catedrala Incoronarii si Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia. Cetatea construita in secolul al XVIII-lea, pe Dealul Citadelei, avea ca rol de fortificatie strategica de aparare a Imperiului Habsburgic, impotriva Imperiului Otoman. Pe locul actualei cetati s-au aflat inainte doua fortificatii precedente: Castrul Roman a legiunii a XIII-a, Gemina, in anul 106 d.Hr. si Cetatea Medievala Balgrad, in secolele XVI-XVII. In cetate se tin anual foarte multe festivaluri, dar cel mai important este Festivalul Roman Apulum, care se tine la inceputul lunii Mai. Pe langa cavalerii in armuri, aici se mai fac demonstratii de lupte intre Daci si Romani. Am venit aici in principal pentru Catedrala Incoronarii, biserica ce a fost construita in anul 1921 cu sprijinul Casei Regale a Romaniei. Sfiintirea Catedralei a avut loc in data de 8 octombrie 1922 si a primit hramul "Sfintiilor Mihail si Gavril".

Din anul 1975 biserica devine catedrala a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. Pe data de 15 octombrie 1922, a avut loc in curtea catedralei Incoronarea Regelui Ferdinand al Romaniei si a Reginei Maria. Coroanele regale au fost sfiintite de catre Patriarhul Romaniei Miron Cristea. Ceremonia nu a fost tinuta in biserica, deoarece Ferdinand fiind de origine catolica, nu a dorit sa fie Incoronat de catre un membru al Bisericii Ortodoxe. Asa ca regele si-a asezat singur pe cap coroana de otel si dupa a asezat coroana de aur pe capul Reginei Maria. Pe 1 decembrie 1948, dupa interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma, a fost organizata aici o ceremonie dedicata "Reintregirii Bisericii Ortodoxe Romane". Cu aceasta ocazie mai multi preoti greco-catolici au depus juramant de credinta catre Patriarhul Justinian Marina. Tot cu aceasta ocazie s-a schimbat si numele catedralei in "Catedrala Reintregirii Bisericii Ortodoxe Romane". Arhitectura in stil bizantin a bisericii este inspirata de la Biserica Domneasca de la Targoviste, locul de incoronare pentru voievozii valahi.
Vis-a-vis de Catedrala Ortodoxa, avem o frumoasa Catedrala Romano-Catolica cu hramul "Sfantul Mihail". Acesta este cel mai valoros monument de arta romanica si Gotica din Transilvania. In biserica putem vedea sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei si cel al fiului sau Ladislau de Hunedoara. Vis-a-vis de acestea regasim sarcofagele reginei Izabella si cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei si rege al Ungariei. Plecam de aici spre Pensiunea Select un ne vom odihnii in aceasta seara.
Ultima zi este dedicata drumului spre casa dar nu este lipsita de surprize. Daca am vizitat ieri Cetatea Alba Carolina, astazi avem mai mult timp pentru centrul Sibiului si in special pentru Catedrala Ortodoxa de aici. Ne oprim foarte aproape de catedrala asa ca mergem prima data sa o vizitam. Catedrala cu hramul Sfanta Treime" este construita intre anii 1902-1906, pe locul unei foste biserici grecesti ce data din 1797-1799, ce fusese pana atunci Catedrala Episcopala. De la inaugurare si pana acum a fost Catedrala Episcopiei Sibiului si Mitropoliei Ardealului. Lacasul construit in stil bizantin este o copie la scara mai mica a Catedralei Sfanta Sofia din Constantinopol. Ideea construirii unei catedrale in Sibiu a apartinut episcopului Andrei Saguna al Ardealului. Pentru construirea acesteia s-a facut un concurs in cadrul caruia au fost prezentate 31 de proiecte. Majoritatea au fost trimise de catre arhitecti din Ungaria si Austria si doar 4 arhitecti din Ardeal, Bucovina si Regatul Romaniei.

Planul initial facut dupa Catedrala Sfanta Sofia din Constantinopol, a suferit cateva mici modificari, prin adaugarea celor doua turnuri, inalte de 58 de metri. La slujba de sfiintire a catedralei, ce a avut loc in data de 30 aprilie 1906, printre numeroasele personalitati, a fost prezent si istoricul Nicolae Iorga, care a si donat un engolpion vechi de argint pentru arhimandritul arhidiecezei. Doamna Catinca Iorga, a donat o iconita de argint, cu Sfantul Stelian, ocrotitorul copiilor. De la catedrala ortodoxa plecam intr-un tur de centru vechi pe strada Nicolae Balcescu, pana in Piata Mare, unde vizitam Catedrala Romano-Catolica, trecem pe sub turnul cu ceas pana in Piata Mica si urcam pe Podul Minciunilor. Incheiem turul nostru cu Catedrala Evanghelica, a doua ca inaltime din tara dupa Catedrala Miltropolitana din Timisoara. Catedrala Evanghelica din Sibiu este una dintre cladirile reprezentative ale goticului din Transilvania. Este catedrala Bisericii Evanghelice C.A. si biserica comunitatii evanghelice din Sibiu. Actuala forma este cea de dupa renovarea din 1520, pe structura vechii bazilici romanice din secolul al XII-lea. In fata bisericii avem statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893), ridicata in 1899. Interiorul este in stil gotic cu bolti arcuite si pietre funerare pe peretii din nord. Biserica este dominata de turnul pe 7 niveluri, cu 4 turnulete pe coltul acoperisului, semn ca orasul avea drept de condamnare. Cu o inaltime de 74 de metri, biserica este pe locul doi dupa Catedrala Evanghelica din Bistrita.
Mai avem de vizitat si Catedrala Romano-Catolica situata in Piata Mare, vis-a-vis de Muzeul Brukenthal. Lacasul de cult cu hramul "Sfanta Treime" se afla pe lista monumentelor istorice din Judetul Sibiu. Nu plecam din Sibiu pana nu vizitam Podul Minciunilor sau Podul Culcat, care este un pod metalic, construit in anul 1859, deasupra strazii Ocnei care facea legatura intre Orasul de Jos si Orasul de Sus.

Este cel mai vechi pod de fonta aflat in serviciu pe teritoriul actual al Romaniei. Ne urcam in autocar si plecam pe Valea Oltului cu o ultima oprire la Manastirea Cozia, situata in orasul Calimanesti, pe malul Oltului. Manastirea Cozia, ctitorita de Mircea cel Batran a constituit de-alungul timpului un focar de cultura romaneasca.
Prin hrisoavele domnesti din 1415, 1419, 1436, 1448 se atesta ca aici a functionat o scoala manastireasca inca din 1415. Primul dascal a fost Parintele Sofronie staretul manastirii. Biserica manastirii a fost construita intre anii 1387-1381 si are hramul "Sfanta Treime". A fost sfiintita in anul 1388 asa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Batran in care se spune: "...a binevoit domnia mea sa ridic din temelie o manastire la locul numit Calimanesti pe Olt, care a fost inainte satul boierului domniei mele Nan Udoba". In interiorul bisericii putem vedea mormantul lui Mircea cel Batran, iar in spate avem un balcon cu o panorama superba asupra Oltului. Plecam spre Bucuresti dupa ce luam masa de pranz la Hanul cu Salcii, aproape de manastire si ajungem in jur de ora 19:00.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu