Daca tot am avut o minivacanta de Rusalii de 5 zile, m-am gandit sa fac un mini tur in Tansilvania. Am avut de ales din mai multe trasee dar pana la urma am ales sa vizitez Sighisoara, unde nu mai fusesem de ceva timp si sa ma intorc pe Transalpina ce tocmai a fost deschisa pe 1 iunie.
Am plecat joi din Bucuresti cu destinatia Sighisoara. Deoarece banuiam ca pe Valea Prahovei va fi aglomeratie m-am decis sa o iau pe Cheia - Sacele. Prima oprire am facut-o in Cheia in primul rand ca trebuia sa dam de mancare copilului si in al doilea rand ca sa luam o cafea. Daca tot am oprit aici am vizitat si Manastirea Cheia, un loc frumos la poalele Muntilor Ciucas, mai ales ca fiind joi dimineata era si foarte liber si o liniste cu adevarat monahala. Nu am stat mult deoarece aveam mai multe obiective de vizitat pana in Sighisoara si cand esti cu un copil de 6 luni nu stii niciodata cum se poate schimba programul.
Plecati din Cheia am trecut repede prin Brasov si ne-am oprit la Cetatea Rupea, un obiectiv de care auzisem ca a fost restaurat, dar la care nu am ajuns pana acum. Rupea este o cetate foarte frumoasa, situata pe un deal la marginea orasului. Este intradevar restaurata nu de mult timp si o data intrat pe poarta sa, intri in atmosfera medievala din Transilvania. Cetatea nu este ca alte cetati din zona cu camerele amenajate si cu muzee, dar are un farmec aparte si mai ales o priveliste foarte frumoasa asupra zonei si orasului Rupea, un oras frumos, Transilvanean autentic, foarte curat ca toate orasele din acesta parte a tarii. Intrarea este doar 10 ron pentru turisti individuali si de 8 ron pentru grupuri. In ciuda faptului ca nu era tocmai o vreme foarte insorita, erau foarte multe grupuri ce veneau sa viziteze cetatea.
De aici am vrut sa vizitam si satul Viscri care este la doar cativa Km de Rupea. Alegere nu tocmai inspirata, avand in vedere drumul pana acolo. Este inadmisibil sa avem asa ceva in 2017 in Romania, dar traim in tara tuturor posibilitatilor. Satul cel mai promovat din Romania la ora actuala datorita reclamei facuta de Printul Charles, ce are si o proprietate in sat, este aproape izolat de lume si de civilizatie din cauza nepasarii unui primar de care oamenii locului nici nu au auzit, stiu doar ca este primar pe mai multe comune dar pe la ei nu prea a trecut. Asta se vede cu ochiul liber deoarece oamenii nu au nici macar asfalt in sat. Dar in aceasta situatie nu este de vina doar primarul, aici este de vina si CNADNR-ul, avand in vedere ca este un sat prin care trece drumul judetean 104L si este la doar cativa km de drumul E 60. De la Rupea pana la Viscri a mai fost cum a mai fost dar ca sa ies iarasi in E60 a fost ceva extrem, groapa langa groapa si va repet este vorba de un drumul judetean nu de un drum comunal sau alt tip de drum forestier sau mai stiu eu ce.
Dar sa lasam drumurile si sa va spun cateva cuvinte despre Biserica Fortificarta din Viscri ca doar din acest motiv mi-am rupt masina pana acolo.
Biserica construita in secolul al XIII-lea pe baza unei vechi biserici Romane din secolul XII. Tot ansamblul de aici ce cuprinde Biserica Fortificata cu drum de aparare, doua turnuri de aparare, doua bastioane si turnul de poarta. Tot ansamblul face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1999. Si aici ca si in alte parti din Transilvania intalnim multi turisti straini. Am intalnit turisti veniti din Japonia ca sa admire aceste locuri extrem de frumoase de care noi ne batem joc cu o usurinta covarsitoare.
Dupa ce am ajuns cu greu inapoi in drumul european am plecat spre Sighisoara unde aveam deja o rezervare la una din multele pensiuni din oras. Am avut o frumoasa surpriza sa vad ca aceasta pensiune este la marginea padurii si nu este una fastuoasa ceea ce nu imi doream sa fiu drept. Surpriza si mai mare a fost cand am intrat in camera din pensiune care era in primul rand foarte curata cu o terasa mare de unde aveai o priveliste excelenta asupra unui cartier de case superb de la marginea Sighisoarei, cu toate dotarile de care aveai nevoie. Mai surprinzator a fost sa constatam ca avem filtru de cafea si fierbator, chiar si cafea si ceai de mai multe feluri. Baia era dotata cu feon, sapun lichid prosoape, ca la hotel. Gazdele foarte primitoare.
Dupa ce am mancat ceva si am baut o cafea pe frumoasa terasa, am plecat sa vedem Cetatea Sighisoarei. Pensiunea este la doar un km si jumatate de Cetate. Se poate ajunge pe jos sau cu masina pe care o puteti lasa in centru unde sunt destule locuri de parcare, e drept cu plata, dar sunt si destule stradute laterale unde nu sunt locuri cu plata.
Daca mergeti cu copii mici, sfatul este sa nu luati cu voi caruciorul pentru ca nu puteti merge cu el prin cetate deoarece este piatra cubica si este destul de greu de mers. Eu am incercat dar nu am reusit asa ca a doua zi am mers cu marsupiul.
Cetatea este foarte frumoasa, cu foarte multe locuri de vizitat dar sa stiti ca toate obiectivele sunt cu plata. De exemplu ca sa urcati in turnul cu ceas trebuie sa platiti 15 ron. Intrarea in casa unde s-a nascut Vlad Tepes este 5 ron. Toate bisericile din cetate au o taxa de 8 ron mai putin Biserica Romano - Catolica care nu se viziteaza. Cetatea Sighisoarei este una dintre cele mai mari si mai bine intretinute cetati medievale din Europa. Noi aveam doua zile de stat aici asa ca am facut doar un tur scurt urmand sa ne intoarcem a doua zi sa vizitam toata cetatea pe indelete.
A doua zi de dimineata dupa micul dejun am plecat sa vizitam pe indelete cetatea si orasul. Am inceput cu catedrala din Sighisoara, o biserica mare si impunatoare ce se afla de partea cealalta a Raului Tarnava Mare, rau ce strabate orasul de la un capat la celalalt. Biserica alba cu cupole negre are Hramul Sfintei Treimi si ca sa ajungeti la ea trebuie sa traversati raul pe un pod metalic. De aici ca sa intram in cetate am urcat mai multe trepte printr-un parculet. Aceste trepte duc in alt parc mai mic unde este si un loc de joaca pentru copii. Acest parc se afla langa Turnul Cizmarilor.
In Cetate trebuie neaparat sa vizitati scara scolarilor, o scara acoperita ce duce la vechea scoala, care acum este Liceul Teoretic Joseph Haltrich, la Turnul Cositorilor, Turnul Franghierilor si la biserica din deal, cu Hramul Sf. Nicolae, unde este si cimitirul cetatii si Capela Cimitirului.
Ca sa coborati de aici o puteti face si pe un drum ce serpuieste pe langa scara si care va ofera o priveliste deosebita asupra orasului. Turnul Fierarilor, Casa Wagner, Casa unde s-a nascut Vlad Tepes, bineinteles Turnul cu Ceas, Turnul Macelarilor si nu in ultimul rand Casa cu Cerb aflata in Piata Cetatii, le puteti vizita dupa ce coborati din Dealul Cetatii.
Puteti manca sau puteti bea un suc sau o bere la numeroasele terase de aici din cetate, la preturi nu foarte mari.
Spre seara retragandu-ne spre pensiune, am vrut sa mai mergem putin sa vedem ce este mai sus de locul unde eram cazati si dupa numai 4 km de mers printr-un frumos cartier de case, cel ce se vedea si de pe terasa pensiunii, acolo unde se termina si drumul de altfel, am descoperit o manastire foarte frumoasa cu o curte cu multe flori, in mijlocul careia era o fantana arteziana foarte frumoasa. Aceasta manastire este Manastirea Sighisoara, o manastire nou infiintata fara nici o legatura cu vreo manastire veche din aceasta zona si care are Hramul Sf. Dimitrie izvoratorul de mir. Asezat la marginea padurii, ansamblul este format din trei cladiri de chilii, cu trei etaje, asezate in forma de U in mijlocul carora se afla o impresionanta gradina de Bujori si Trandafiri, si biserica manastirii. In fata acestor cladirii mai avem inca o cladire cu trei etaje unde puteti inchiria camere pentru a sta cateva zile in aceasta oaza de liniste. Chiar la marginea padurii se afla si un altar de vara cu bancute chiar in padure. In spatele manastirii este amenajat un raulet si un mic parc. Acest loc ne-a facut sa revenim si a doua zi dimineata si sa facem o mica oprire in drum spre urmatorul nostru obiectiv.
Dupa ce am mai vizitat odata manastirea si de data aceasta si biserica pe dinauntru deoarece seara era inchisa, am plecat spre Alba Iulia cu o scurta oprire pentru a vizita si Orasul Medias.
Mediasul este un orasel mic, dar curat si frumos cu o cetate medievala frumoasa. In Piata Mare a cetatii era si un mic targ medieval cu mestesugari. Mai pe seara urma sa fie aici un spectacol pentru zilele orasului. Noi nu mai puteam sta deoarece aveam de mers spre Alba Iulia unde trebuia sa vizitam Cetatea Alba Carolina si dupa spre Sebes, mai precis spre Capalna unde era urmatoarea cazare.
Ajunsi la Alba Carolina am ramas impresionati de ceea ce s-a facut aici cu bani europeni, din ce am inteles. Un loc ce atrage foarte multi turisti romani si straini deopotriva. Aici spre deosebire de Sighisoara puteti merge si cu caruciorul de copii daca aveti nevoie.
Foarte multe de vizitat in Cetate. Pe langa cela doua catedrale, cea catolica si cea ortodoxa unde in anul 1922 au fost incoronati Regele Ferdinand si Regina Maria. Puteti sa mai vizitati portile impunatoare ale cetatii. Tot aici este si Muzeul Unirii unde se viziteaza Sala Unirii, locul unde s-a semnat actul unirii Transilvaniei cu Romania in 1918, si celula unde a fost intemnitat Horea inainte sa fie executat. Revenind in cetate pe toate stradutele intalnim numeroase statuete de fier si statui umane cu care ne putem face poze. Cand am ajuns noi, tocmai erau repetitii pentru un concert ce avea sa aibe loc in acea seara, pe o scena amenajata in centrul Pietei Mari a Cetatii.
De aici am plecat spre Capalna, o localitate pe malul Raului Sebes, in drum spre Lacul Oasa. Aici am stat la o pensiune chiar langa barajul de pe Raul Sebes. Pensiunea la fel de frumoasa ca si in Sighisoara si gazdele la fel de primitoare. Tariful a fost de 90 de ron pentru o camera cu baie proprie.
Daca vreti sa calatoriti in zona in perioade cand sunt week end-uri prelungite cum a fost si cazul meu, trebuie sa va faceti neaparat rezervare din timp deoarece nu o sa gasiti nicaieri in zona nici macar o camera libera. Cat am stat seara afara au oprit multe masini sa intrebe de cazare.
Ziua a patra era ceva mai lejera, deoarece nu mai aveam de vizitat orase, cetati etc. Am plecat dimineata de la pensiune spre Lacul Oasa unde ne-am si oprit la Manastirea Oasa. In drum este de vizitat si Lacul Tau Bistra si barajul de pe lac construit in 1983. Aceasta parte a Transalpinei este granita intre judetele Alba si Sibiu. Din sosea pana la Manastirea Oasa este un drum forestier de aproximativ doi km. Manastirea se afla pe marginea lacului de baraj de la Oasa. Biserica de aici este una de lemn cu hramul Adormirii Maicii Domnului si Sf. Pantelimon si stramutata aici de pe Valea Frumoasei odata cu construirea Barajului de pe Raul Sebes. Acum s-a construit o alta biserica mare de caramida. Ceea ce m-a impresionat la aceasta biserica este faptul ca se intra intr-un hol ce inconjoara de jur-imprejur biserica pe dinauntru.
Urmatoarea cazare o aveam in Voineasa, dar daca tot se deschisese cu doua zile inainte si Transalpina pe portiunea dinspre Obarsia Lotrului spre Ranca a am zis sa urcam pana in Pasul Urdele care este punctul cel mai inalt de pe aceasta sosea si care se afla la inaltimea de 2145 m. De la Obarsia Lotrului drumul este foarte bun si nu foarte greu de strabatut asa cum se spune ca ar fi, unul dintre cele mai dificile trasee din tara. Se urca intradevar dar nu atat cat sa omori ambreiajul masinii. Chiar daca era inceput de iunie in Pasul Urdele erau palcuri de zapada. Pana in pas avem si o stana turistica, Stana Stefanu, ce se poate vizita si de unde putem cumpara diverse produse traditionale si unde putem manca.
Din pas ne-am intors spre Obarsia Lotrului si de aici spre Lacul Vidra si Voineasa.
Am ramas total surprins ca in Voineasa era aproape totul inchis. Hotelul Lotru, cel mai mare din Voineasa, si casutele din preajma lui erau inchise. Doar cateva pensiuni si vreo doua magazine, in rest pustiu. Pensiunea la care am stat era si ea frumoasa, cu camere mari si curte cu flori si cu tot felul de distractii pentru copii. Si aici am platit doar 80 de ron pe camera dubla. Bucataria si aici era dotata cu tot ce ai nevoie ca sa iti prepari o masa copioasa.
In ultima zi am plecat direct spre Bucuresti. Am facut putin un scurt acol pana spre Cabana Petrimanu prin Cheile Latoritei. Drumul este unu foarte frumos. Din DN 7A faceti dreapta spre Barajul Ciunget, pana unde si drumul este unul bun, cu asfalt proaspat turnat, dar cei 17 km pana la Cabana Tudor Petrimanu i-am facut in aproximativ o ora. Tebuie sa va inarmati cu rabdare deoarece este groapa langa groapa. Dar merita deoarece drumul este presarat cu foarte multe cascade, dintre toate cea mai frumoasa este Cascada Apa Spanzurata ce se afla destul de aproape de Barajul Petrimanu de unde incepe si Lacul Petrimanu ce tine pana la cabana. Dupa Cabana Petrimanu drumul continua pana spre Lacul Galbenu si spre Baraju Galbenu.. Aceste doua baraje au fost facute pe Raul Latorita pentru a alimenta Lacul Vidra. Se spune ca exista un tunel pe sub munte care alimenteaza lacul. Eu nu am mai continuat deoarece este un drum si mai rau decat pana la cabana. Am incercat in schimb sa ajung de aici pana in Cheile Oltetului la pestera Polovragi deoarece exista un drum forestier ce duce pana acolo dar care este impracticabil. Asa ca a trebuit sa ma intorc pe acelasi drum pana in DN 7A. Intentia era sa oprim in Calimanesti sau in Caciulata dar era asa o aglomeratie si nici un loc de parcare, incat am renuntat la idee si am plecat direct spre casa.
